Viva la Revolucion!

Cristian Diaconescu (UNPR)

Cristian Diaconescu

Diplomatul fără friscă

Diplomatul fără frişcă

Cum ar fi o prăjitură diplomat dacă nu ar avea frişcă? Cam fadă, nu? Ei bine, cam acelaşi gust îmi lasă, de câte ori apare, cel mai constipat politician român, ilustrul „diplomat pe grad” (cum se autodefinea) Cristian Diaconescu, preşedinte „de onoare” (la numai 50 de ani) al UNPR şi, mai nou, ideolog progresist.

Majoritatea publicului a văzut multă vreme în domnul Diaconescu un „băiat de caracter” şi „un politician onest”. Cei care ştiu însă despre cine este vorba de fapt, şi-ar putea aminti că…

„Onestul” Diaconescu i-a ameninţat prin 2007 pe cei din conducerea PSD (partid al cărui purtător de cuvânt era) că îi lasă baltă din cauză că parlamentarii social-democraţi s-au înţeles cu liberalii pentru a susţine la şefia Curţii de Conturi un personaj care nu era agreat de – ţineţi-vă bine! – soţia dlui Diaconescu! Şi cum să nu cedeze partidul în faţa pretenţiilor unui domn aşa finuţ precum Diaconescu Cristian, care niciodată n-a cerut nimic? I s-a făcut hatârul, iar diplomatul nostru a avut linişte în casă! (Nu pentru mult timp se pare, dat fiind că după vreo doi ani, mare familist fiind, atât-de-elegantul-politician avea să fie fotografiat de ziariştii răi şi insinuanţi în timp ce pregătea la shopping un interviu acordat unei doamne ziariste chiar la dumneaei acasă).

Om drept şi întruchipare a echilibrului, dl Diaconescu explica, tot în 2007, cu patos pe toate ecranele care îi îngăduiau să vorbească despre „nevoia de reformă a PSD”, că unul din principiile amintitei reforme trebuie să fie „un om – o funcţie”. Inutil să adaugăm cine avea să cumuleze trei-patru luni mai târziu funcţiile de vicepreşedinte, purtător de cuvânt şi şef al comisiei interne de judecare a litigiilor, başca poziţia de preşedinte al comisiei de apărare a Senatului… Evident, acelaşi domn plin de decenţă!

Şi a venit anul 2008, an cu alegeri. După ce partidul îi dăduse ce putuse să-i dea (funcţiile de mai sus, plus o poziţie ministerială şi una de secretar de stat în Guvernul Năstase), dlui Diaconescu i s-a cerut să lupte într-o bătălie electorală. Şi nu oricare, ci una pe măsura anvergurii (închipuite) a personajului: Primăria Capitalei. S-a codit diplomatul nostru cât s-a codit – că deh, aşa e în diplomaţie – şi până la urmă, a acceptat. Asta însă numai după ce a primit asigurări că va fi împiedicată (prin mijloace specifice) candidatura lui Sorin Oprescu. Surpriză de proporţii însă! „Mijloacele specifice” nu s-au arătat eficiente decât într-o primă fază pentru că, în Vinerea Mare din acel an, Curtea de Apel a răsturnat calculele şi a validat candidatura lui Oprescu. Cine n-a avut şansa să vadă figura dlui Diaconescu (aflat într-un studio TV în chiar momentul deciziei magistraţilor), a trăit degeaba. Cu o nuanţă a tenului undeva între verde şi albastru, diplomatul nostru a bâiguit: „În condiţiile astea, s-ar putea să înceapă campania şi să ne întrebăm dacă mai candidează sau nu Diaconescu”. Încă o probă de mare caracter! (Scena a fost evocată la vremea respectivă, cu măiestria-i bincunoscută, de dl C.T. Popescu, în articolul „Ochelarismul de partid”). În final, dl Diaconescu n-a renunţat la candidatură, dar a dat impresia pe toată perioada campaniei că nu e interesat de competiţie, ba chiar o desconsideră (un episod neelucidat rămâne cel în care a fost pozat luând masa cu contracandidatul său de la PDL, Vasile Blaga). Rezultatul? Previzibil: locul 3 şi un procent de aproximativ 15 la sută.

Sigur, pentru excelenta prestaţie electorală, partidul l-a răsplătit în toamnă pe dl Diaconescu. Reînnoirea mandatului de senator şi multvisata funcţie de ministru de externe au venit parcă de la sine. Cum însă interesele electorale ale PSD au reclamat o retragere din Guvern după numai opt luni, dl Diaconescu s-a văzut nevoit să-şi dea şi el demisia, nu înainte de a încerca să-şi convingă colegii să facă o excepţie în privinţa lui pentru că, vezi Doamne, postul de ministru de externe este unul „tehnic” şi deci, poate fi ocupat şi de un reprezentant al Opoziţiei. Fără succes de astă dată.

A urmat campania prezidenţială, în care dl Diaconescu l-a susţinut pe Mircea Geoană dar, sigur, de pe poziţiile sale „decente” (a se citi fără a-l ataca vreo clipă pe contracandidatul Băsescu, pentru că nu se ştie când poate să ajute „decenţa”). Mult-lăudatul Geoană i-a devenit însă adversar doar câteva luni mai târziu la Congresul PSD din februarie, când dl Diaconescu, trăgând linie în urma a tot ce făcuse pentru partid, şi-a dat seama că este îndreptăţit să vizeze funcţia de şef al formaţiunii. Şi să te ţii critici la adresa lui Geoană, inclusiv în timpul discursului ţinut la Congres! Dar după aceste critici, ce face distinsul nostru diplomat, când vede că nu are şanse să câştige? Îşi îndeamnă susţinătorii să voteze cu… Geoană! Monument de logică şi coerenţă în politică, nu alta!

Diaconescu: „Nu puteam să fiu independent precum stânca Gibraltarului”
Cum însă Geoană nu câştigă, dl Diaconescu îşi dă seama că „nu se mai regăseşte” în partidul care făcuse din el „cineva”. Decide să plece, nu înainte de a fi în centrul unui scandal umbros generat de afirmaţiile unei ziariste potrivit cărora diplomatul nostru ar fi fost urmărit şi pozat în ipostaze cel puţin ciudate (cu fes pe cap şi ochelari de camuflaj). Şi dacă tot pleacă din PSD, unde putea să meargă dl Diaconescu? La UNPR, fireşte, că doar partidul lui Oprea avea nevoie de un preşedinte de onoare pe măsura onoarei membrilor săi! „Nu puteam să fiu independent precum stânca Gibraltarului”, ne explică atotştiutor dl Diaconescu atunci când e întrebat ce caută într-un partid format din „traseiştii” pe care el, decentul, moralul şi principialul îi criticase mereu.

Acum, dl Diaconescu găseşte că e „decent” să atace PSD. Are o doctrină marxistă, e de nuanţă comunistoidă… Mda… Doctrina marxistă nu convine dlui cu pricina (citiţi-i declaraţia de avere, veţi înţelege de ce). E mult mai bun „progresismul” pe care distinsul diplomat l-a profesat mereu, după cum reiese din portretul de mai sus!

S.B.

Print This Post Print This Post

Leave a Reply

NonElite

Cristian Diaconescu (UNPR)

Cristian Diaconescu (UNPR)

Cum ar fi o prăjitură diplomat dacă nu ar avea frişcă? Cam fadă, nu? Ei bine, cam acelaşi gust îmi lasă, de câte ori apare, cel mai constipat politician român, ilustrul „diplomat pe grad” (cum se autodefinea) Cristian Diaconescu, [Continuare]

Tudor Ciuhodaru

Tudor Ciuhodaru

Ce poate însemna pentru cineva (T. Ciuhodaru), membru în Legislativul României, ideea de reprezentativitate? Până la ce nivel poate cineva sa sfideze încrederea și răbdarea alegătorilor lui (mai ales când este vorba de un sistem electoral [Continuare]

Daniel Oajdea

Daniel Oajdea

Anul de grație 2011, an pre electoral. Vine 2012, an plin de campanii electorale. Acum, că toată lumea știe, vede, simte și miroase zoaia politică de pe umerii PDL-ului, nu este ceva nou. Însă aproprierea anului electoral dă drumul la [Continuare]

I-News

Băsescu a găsit mamele eroine ale lui Ioan Oltean

Băsescu a găsit mamele eroine ale lui Ioan Oltean

O declarație făcută de Traian Băsescu joi seară în emisiunea de la Digi24 a trecut neobservată, deși importanța este de-a dreptul istorică: președintele a anunțat că în momentul de față, românii sunt mai mulți decât pe vremea lui Ceaușescu. Nu, n-a spus-o direct, dar o operație de aritmetică banală ne conduce implacabil la această concluzie [Continuare]

NoiElite

Andrei Filip (dr.): Cataracta – peste 70% din oamenii sănătoși dezvoltă această afecțiune după vârsta de 65 de ani

Andrei Filip (dr.): Cataracta – peste 70% din oamenii sănătoși dezvoltă această afecțiune după vârsta de 65 de ani
Operația pentru reducerea dioptriilor cu laser, împreună cu tehnica PRK, oferă siguranță și satisfacție celor care doresc să scape de ochelari. Tratamentul laser este "o minune" a medicinei moderne, permițându-ne să facem lucruri [Continuare]

Florin Buicu (USL): “Am susținut SMURD-ul și pe Raed Arafat, am ieșit și în stradă în ianuarie 2012″

Florin Buicu (USL): “Am susținut SMURD-ul și pe Raed Arafat, am ieșit și în stradă în ianuarie 2012″
În primul rând, cine este omul Corneliu Florin Buicu? Sunt medic, cadru didactic universitar și candidez din partea USL pentru funcția de deputat al Colegiului Nr. 2 Tîrgu Mureș, reprezentând cartierele Tudor, Unirii, Cornișa și 22 [Continuare]

Iulian Crăciun (ARD) – ambasadorul românilor cu handicap

Iulian Crăciun (ARD) – ambasadorul românilor cu handicap
Candidatul Alianţei România Dreaptă pentru colegiul 8 Senat, Iulian Crăciun, a declarat cu prilejul lansării candidaţilor ARD pentru sectorul 4 al Capitalei, că va fi în Parlament ”ambasadorul” persoanelor cu handicap din [Continuare]

Diana Tusa (PNL): “Cateodata, si eu ma intreb ce caut in politica”

Diana Tusa (PNL): “Cateodata, si eu ma intreb ce caut in politica”
I: Ce cauta o femeie in politica romaneasca? Diana Tusa: De ce o femeie nu poate reusi in politica? E adevarat, lumea e plina de misogini si in partid si in afara lui, dar, si in politica, la fel ca in celelalte domenii, trebuie sa lupti. Ceea ce am [Continuare]

Adrian Chis (IND.): Viseul are nevoie in acest moment de profesionalism

Adrian Chis (IND.): Viseul are nevoie in acest moment de profesionalism
I: Ce v-a facut sa va hotarati sa candidati pentru fotoliul de primar al orasului Viseu de Sus? Adrian Chis: M-am hotarat sa candidez deoarece a trecut prea mult timp de cand nu s-a mai intamplat nimic bun in orasul nostru si cred ca a sosit [Continuare]

Cornel Briscaru (USL): Nu dau pomeni electorale!

Cornel Briscaru (USL): Nu dau pomeni electorale!
Brișcaru nu se regăsește în voturile din partea celor care așteaptă pomeni electorale * PDL reprezintă cea mai mare amenințare la adresa USL-ului *  Nu are nicio slăbiciune * Are intoleranță la corupție și spagă * Nu se vede migrator [Continuare]