Viva la Revolucion!

UDMR

STATUT UDMR  

Art. 1.

(1) Uniunea Democrată Maghiară din România (în continuare: Uniunea) funcţionează pe baza principiului subsidiarităţii.

(2) În vederea afirmării acestui principiu, Statutul armonizează activitatea organelor de conducere ale Uniunii, a organizaţiilor teritoriale, a grupului parlamentar, a reprezentanţilor în administraţiile publice locale, a reprezentanţilor din structura guvernamentală, ale platformelor şi a organizaţiilor asociate, respectiv defineşte sfera de atribuţii a organelor de decizie, executive şi de control ale Uniunii.

Art 2.

(1) Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul.

(2) Între două Congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt Consiliul Reprezentanţilor Uniunii (în continuare: C.R.U.) şi Consiliul Permanent al Uniunii (în continuare C.P.U.). Între două şedinţe ale C.R.U., forul decizional al Uniunii este C.P.U.

(3) Organul executiv al Uniunii este Prezidiul Executiv, care duce la îndeplinire hotărârile Congresului, ale C.R.U., respectiv ale C.P.U. În acest scop, ia decizii conform propriilor atribuţii.

(4) Reprezentarea Uniunii la cel mai înalt nivel este asigurată de către Preşedintele Uniunii, la nivel judeţean de către preşedintele organizaţiei judeţene, la nivel teritorial de către preşedintele organizaţiei teritoriale, la nivel local de către preşedintele organizaţiei locale.

(5) Reprezentarea politică a Uniunii la nivel parlamentar, europarlamentar, guvernamental şi la nivelul administraţiei publice locale este îndeplinită de către grupul parlamentar, europarlamentar, de primarii şi viceprimarii, de reprezentanţii administraţiilor publice locale aleşi pe listele Uniunii, respectiv de către demnitarii Guvernului desemnaţi de către Uniune.

(6) Organele consultative ale Uniunii sunt: Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali (în continuare C.C.P.T.), Consiliul Consultativ al Platformelor (în continuare C.C.P.), respectiv Consiliul Primarilor şi Consilierilor Uniunii (în continuare C.P.C.U.).

(7) Organele de control ale Uniunii sunt: Comisia de Supraveghere a Statutului (în continuare C.S.S.U.), Comisia de Cenzori (în continuare C.Z.U.) şi Comisia de Etică şi de Disciplină a Uniunii (în continuare C.E.D.U.).

Art 3. În interesul afirmării şi prosperirii comunităţii maghiare din România pe pământul natal, al cultivării limbii şi culturii ei, al dezvoltării sale economice, în interesul păstrării învăţământului în limba maternă, al tradiţiilor şi culturii proprii, Uniunea colaborează cu bisericile istorice maghiare din România, cu forurile de coordonare, cu uniunile sau organizaţiile-umbrelă ale organizaţiilor culturale maghiare din România, ale organizaţiilor de învăţământ superior, a altor organizaţii de învăţământ, a organizaţiilor ştiinţifice, de femei, profesionale şi civile maghiare din România.


2

Art.4. Alegerile pentru organismele şi funcţiile din Uniune se desfăşoară conform prezentului Statut. Votul exprimat asupra unei persoane este secret.

Art. 5. Reprezentantele organizaţiilor de femei maghiare din România care îşi asumă un rol activ în activitatea Uniunii pot dobândi, în forurile Uniunii, calitatea de membru, funcţii şi drept de reprezentare.

Art. 6. În organismele alese ale Uniunii (Congres, C.R.U., Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali – în continuare: C.R.T. – sau Comitetul Teritorial Unicorporal, Consiliul Reprezentanţilor Locali – în continuare C.R.L. – sau Comitetul Local Unic) se vor alege în mod obligaţoriu, pe baza principiului măsurilor afirmative, şi femei, şi tineri ( cu vârsta până în 35 de ani).”

Art. 7. În organismele alese ale Uniunii (Congres, C.R.U., C.R.T. sau Comitetul Teritorial unicorporal, C.R.L. sau Comitetul Local Unic), organizaţiile de tineret beneficiază de reprezentare conform prezentului Statut.

II. DENUMIREA UNIUNII

Art. 8.

(1) Numele organizaţiei este: Romániai Magyar Demokrata Szövetség — RMDSZ — Uniunea Democrată Maghiară din România — U.D.M.R.

(2) Uniunea este persoană juridică înregistrată în România.

(3) Sediul Uniunii este în Bucureşti, str. Avram Iancu nr.8, sector 2. Sediul organului executiv este la Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 60. Unele organe de conducere pot avea sediul şi în alte localităţi.

Art. 9. Ştampila oficială a Uniunii include denumirea şi sediul Uniunii în limbile română şi maghiară. În antetul documentelor organizaţiei, denumirea Uniunii poate fi menţionată şi în alte limbi.

III. SCOPURILE UNIUNII

Art. 10. Uniunea este asocierea comunităţii naţionale maghiare din România, constituită în vederea apărării, reprezentării publice şi coordonării intereselor acestei comunităţi, şi care – în interesul apărării, păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale, al realizării egalităţii de şanse pe plan economico-social şi al rămânerii pe pământul natal – promovează autoorganizarea comunităţii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai materiale şi spirituale, desfăşurându-şi activitatea sub semnul democraţiei şi pluralismului.

Art. 11. Scopurile Uniunii sunt cuprinse în Progamul ei.

IV. MEMBRII ŞI ORGANIZAŢIILE ASOCIATE

Art. 12


3

(1) Oricare cetăţean român poate deveni membru individual al Uniunii dacă îşi manifestă în scris voinţa în acest sens şi îşi depune acest act, alături de acordul său scris cu privire la Programul şi Statutul Uniunii, la una dintre Filialele Uniunii.

(2) Membrii individuali sunt obligaţi să respecte Statutul şi Programul Uniunii şi să-şi îndeplinească obligaţiile asumate.

(3) Membrii individuali îşi desfăşoară activitatea în cadrul organizaţiilor locale, teritoriale, ale platformelor, respectiv al organizaţiilor asociate.

(4) Membrii individuali care au împlinit vârsta de 18 ani pot alege şi pot fi aleşi în oricare din organele Uniunii.

(5) În spaţiul special rezervat pe site-ul Uniunii există posibilitatea înscrierii în organizaţie. Persoana înregistrată devine e-membru al Uninunii. E-membrii nu beneficiază de drept de vot şi nu pot fi votaţi în diferitele organe ale Uniunii. Administrarea bazei de date cu e-membrii este asigurată de Prezidiul Executiv.

Art. 13.

(1) Uniunea se organizează la următoarele nivele:

a) Organizaţii locale (de sector şi de circumscripţie)

b) Organizaţii teritoriale (la nivel teritorial şi judeţean)

(2) La nivel Unional organizaţiile teritoriale şi platformele sunt reprezentate în C.R.U.

Art. 14.

(1) Organizaţiile teritoriale, platformele, organizaţiile asociate, precum şi persoanele care ocupă funcţii de orice natură sunt obligate să respecte şi să execute hotărârile Congresului, ale C.R.U, respectiv C.P.U., şi nu se pot delimita de luările de poziţie ale acestor organisme, respectiv de cele ale Preşedintelui Uniunii, formulate pe baza acestor decizii.

(2) Organizaţiile teritoriale, platformele, precum şi organizaţiile asociate au obligaţia:

a) să respecte Statutul şi Programul Uniunii;

b) organizaţiile teritoriale au obligaţia de a contribui la bugetul Uniunii cu veniturile realizate din cotizaţii;

c) să elaboreze propriul regulament intern şi propriul program, şi să le înainteze Comisiei de Supraveghere a Statutului în termen de cel mult 30 de zile de la adoptare, Comisia având obligaţia de avizare a acestora în termen de 30 de zile. Noul regulament şi noul program intră în vigoare după aprobarea lor de către C.S.S.U.;

d) după aprobarea de către C.S.S.U., organizaţia teritorială este obligată să facă publică noul ei Regulament.

(3) Regulamentele organizaţiilor teritoriale cuprind normele-cadru privind organizaţiile locale.

Art. 15. În cazul încălcării obligaţiilor asumate faţă de Uniune, organizaţia asoicată poate fi exclusă, platforma poate fi dizolvată iar în organizaţiile teritoriale şi locale se pot dispune alegeri pentru organele de conducere.

V. ORGANIZAŢIA LOCALĂ


4

Art. 16. Funcţionarea organizaţiei locale

(1) Organizaţia locală este unitatea de bază a structurii Uniunii, funcţionând autonom.

(2) În unităţile administrative în care funcţionează o singură organizaţie locală, aceasta este şi organizaţie orăşenească sau comunală.

(3) Aceste uniuni sunt conduse de un consiliu permanent, alcătuit din persoane delegate de comitetele organizaţiilor locale,

(4) În fruntea acestor uniuni se află preşedintele orăşenesc, respectiv comunal, ales dintre membrii consiliului permanent. În atribuţiile acestui organism intră luarea tuturor deciziilor care privesc întreaga unitate administrativă, iar preşedintele exercită toate atribuţiile, care conform legilor electorale, ţin de competenţa preşedintelui organizaţiei orăşeneşti sau comunale.

(5) Membrii care înfiinţează o organizaţie locală au obligaţia de a anunţa şedinţa de constituire. Despre locul şi data şedinţei de constituire ei trebuie să-l informeze pe preşedintele teritorial. Procesul verbal al şedinţei, semnat de preşedinte sau de o persoană mandatată de acesta, trebuie înregistrat la organizaţia teritorială/judeţeană a Uniunii.

(6) Într-o localitate poate funcţiona o singură organizaţie locală, exceptând cazul în care C.R.T. decide altfel.

(7) În cazul în care mai multe localităţi fac parte din aceeaşi unitate administrativă, la alegeri sau la desemnarea delegaţilor, fiecare localitate îşi va exercita dreptul de a desemna candidaţi sau delegaţi proporţional cu numărul populaţiei maghiare de la ultimul recensământ şi al voturilor obţinute la ultimele alegeri pentr lista candidaţilot la Camera Deputaţilor din Parlamentul României.

(8) În cazul unor rezultate slabe obţinute la alegeri, preşedintele organizaţiei judeţene / teritoriale poate dispune alegeri interne pentru desemnarea unei noi conduceri a organizaţiei locale.

Art. 17

(1) Organizaţia locală:

a) în conformitate cu Statutul, îşi stabileşte propria structură internă şi regulile de funcţionare, respectiv îşi alege în mod autonom preşedintele şi membrii prezidiului;

b) desfăşoară o activitate politică independentă conform Statutului şi Programului Uniunii, pentru care, împreună cu membrii îşi asumă răspunderea;

c) reprezintă Uniunea în faţa opiniei publice, în relaţiile ei cu organele de stat şi ale administraţiei locale, cu organizaţiile civile şi bisericeşti;

d) organizează acţiuni, manifestări locale, stabileşte poziţia Uniunii referitoare la problemele vieţii publice locale;

e) prin delegaţii ei, participă la activitatea teritorială şi naţională a Uniunii;

f) decide în privinţa candidatului la funcţia de primar şi a componenţei listei consilierilor locali;

g) decizia privind candidatul la funcţia de viceprimar aparţine organizaţiei comunale sau orăşeneşti;


5

h) în cazul acceptării candidaturii, preşedintele organizaţiei orăşăneşti sau după caz comunale conduce lista consilierilor locali şi comunali a Uniunii. Dacă obţine mandatul, preşedintele îndeplineşte şi funcţia de lider al grupului Uniunii la nivelul consiliului local;

i) dacă preşedintele organizaţiei locale nu candidează la alegerile locale, decizia privind candidatul la preşedinţia grupului îi aparţine organizaţiei locale;

j) decizia de revocare din funcţie a viceprimarului şi a liderului de grup aparţine organizaţiei locale;

k) decizia adoptată de organizaţia locală privind candidatul la funcţia de viceprimar şi cea de lider de grup, precum şi cea referitoare la revocarea viceprimarului şi liderului de grup sunt obligatorii pentru consilierii aleşi pe lista Uniunii.

l) persoanele alese în funcţii publice prezintă organizaţiei locale, la fiecare 6 luni, un raport privind activitatea lor.;

m) îşi gestionează veniturile conform principiilor şi regulilor stabilite de C.R.U.;

n) adoptă decizii în probleme date în competenţa sa de către Statutul Uniunii.

(2) Consiliul Teritorial dispune de bunurile aflate în folosinţa organizaţiei locale dizolvate.

Art. 18

Adunarea Generală a Organizaţiei Locale

(1) Organizaţia locală are obligaţia de a convoca anual, cel puţin odată, adunarea generală sau adunarea delegaţilor.

(2) Adunarea generală reprezintă totalitatea membrilor care îşi exercită drepturile şi obligaţiile rezultate din calitatea de membru a organizaţiei locale, iar adunarea delegaţilor reprezintă numărul total al delegaţilor.

(3) Conform regulamentului de organizare şi funcţionare a organizaţiei locale, Adunarea Generală, în anumite probleme, poate transfera dreptul de deciziei Consiliului Teritorial/Judeţean/C.R.T./C.R.J. sau prezidiului acestuia.

(4) Preşedintele organizaţiei locale are obligaţia să transmită preşedintelui teritorial anunţul privind data şi ordinea de zi a Adunării generale, respectiv procesul verbal al adunării.

(5) Adunarea generală pentru alegerea conducerii sau pentru desemnarea candidaţilor este legală doar în prezenţa preşedintelui teritorial sau a împuternicitului acestuia.

(6) Adunarea generală se convoacă obligatoriu la cererea scrisă a cel puţin o treime din membrii acesteia, la cererea C.R.T. sau a preşedintelui teritorial. Solicitarea trebuie înaintată preşedintelui organizaţiei locale şi trebuie înregistrată la organizaţia teritorială/judeţeană. Preşedintele este obligat să convoace adunarea generală în termen de 15 zile. Dacă preşedintele organizaţiei locale nu convoacă adunarea generală, preşedintele judeţean are obligaţia să o convoace în termen de 15 zile.

Art. 19

Consiliul Reprezentanţilor Organizaţilor

(1) între două şedinţe ale Adunării Delegaţilor organul decizional este Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni/Teritoriali/ (în continuare C.R.T.)

(2) Membrii C.R.T. sunt aleşi de Adunarea Generală

Art. 20


6

Reglementările cadru privind organizaţiile locale sunt cuprinse în regulamentul organizaţiilor teritoriale.

VI. ORGANIZAŢIA JUDEŢEANĂ / TERITORIALĂ

Art. 21

Funcţionarea organizaţiilor judeţene / teritoriale

(1) Organizaţiile judeţene, respectiv teritoriale sunt unităţi de structură înfiinţate de organizaţiile locale dintr-un judeţ, respectiv teritoriu, care contribuie la realizarea dezideratelor comunităţii maghiare din România, conform competenţelor şi mijloacelor conferite de Statutul Uniunii.

(2) două sau mai multe organizaţii locale, respectiv de sector, pot constitui o organizaţie teritorială, a cărei rază teritorială nu poate depăşi – cu excepţia cazurilor enumerate în art. 20 alin. (3) din cap. VI – unităţile teritorial-administrative (judeţele) existente;

(3) În judeţele extracarpatice, o organizaţie teritorială poate fi constituită şi prin cooptarea mai multor judeţe.

(4) Constituirea unor noi organizaţii teritoriale sau reorganizarea celor vechi este posibilă doar prin hotărârea C.R.U.

Art. 22

(1) Organizaţiile judeţene, respectiv teritoriale coordonează activitatea organizaţiilor locale şi a organizaţiilor asociate.

(2) În unităţile administrative de judeţ în care funcţionează o singură organizaţie teritorială, aceasta are calitatea şi de organizaţie judeţeană.

(3) În judeţele în care funcţionează mai multe organizaţii teritoriale, acestea constituie organizaţia judeţeană.

(4) Deciziile la nivel judeţean sunt luate de consiliul permanent judeţean, care asigură şi supravegherea aleşilor Uniunii la nivelul autorităţilor locale şi a consilierilor locali. Deciziile adoptate de acest organism sunt obligatorii pentru organizaţiile teritoriale respective, precum şi pentru aleşii menţionaţi.

(5) Membrii consiliului de coordonare judeţean sunt delegaţi de organizaţiile teritoriale, într-un număr corespunzător ponderii populaţiei maghiare din judeţ şi procentajului obţinut la ultimele alegeri parlamentare, iar preşedintele acestui organism este ales dintre membrii consiliului, sau preşedinţia acestuia este asigurată prin rotaţie de preşedinţii teritoriali pentru o perioadă de 1 an. Preşedintele ales sau desemnat exercită toate atribuţiile care, în conformitate cu legile electorale, sunt de competenţa preşedintelui judeţean.

(6) În acele judeţe unde există mai multe organizaţii teritoriale prevederile din capitolul VI se aplică în mod corespunzător cu următoarele amendamente:

a) recomandarea privitoare la componenţa listei pentru consilierii judeţeni, respectiv pentru Senat şi Camera Deputaţilor se adoptă de către C.C.J. În cazul în care C.C.J. nu reuşeşte să ajungă la un acord cu privire la componenţa acestor liste, dreptul de alcătuire a acestora se transferă Consiliului Permanent al Uniunii pe baza listelor de candidaţi înaintate de organizaţiile teritoriale.


7

b) Atribuţiile Adunării Generale sunt îndeplinite de Consiliul de Coordonare Judeţean (C.C.J.).

(7) Consiliul de Coordonare Judeţean îşi desfăşoară activitatea conform regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia.

(8) În judeţele unde numărul populaţiei aparţinând comunităţii maghiare din România este mic, mai multe organizaţii locale, respectiv de sector din judeţ pot constitui o organizaţie teritorială sau se pot afilia la organizaţia teritorială din judeţul vecin.

(9) Consiliul de Coordonare Judeţean adoptă decizii cu majoritate de voturi a numărului de mandate, dar cu cel puţin un vot „pentru” din partea unui delegat al fiecărei organizaţii teritoriale.

(10) Consiliul de Coordonare Judeţean se întruneşte lunar. Mandatul Preşedintelui C.C.J. încetează dacă, acesta timp de două luni calendaristice consecutive nu convoacă şedinţa C.C.J.

(11) În vederea reprezentării, a coordonării punctelor de vedere şi a soluţionării problemelor regionale specifice, mai multe organizaţii învecinate pot înfiinţa un consiliul de coordonare regional.

(12) Organizaţiile teritoriale şi judeţene trebuie să aibă un regulament propriu de funcţionare. Condiţia preliminară a existenţei organizaţiilor teritoriale este concordanţa regulamentului de organizare şi funcţionare înaintat Comisiei de Supraveghere a Statutului, a scopurilor acestora cu Statutul şi Programul Uniunii.

(13) Conducerea organizaţiilor teritoriale este asigurată de organe decizionale, executive şi de control. Mandatul acestor organe — inclusiv al preşedinţilor teritoriali — este stabilit de statutul organizaţiilor teritoriale, dar nu poate depăşi 4 ani.

(14) În cazul în care alegerile nu au avut loc, Prezidiul Executiv are obligaţia de a convoca în termen de 60 de zile Adunarea Delegaţilor organizaţiei Uniunii teritoriale. În cazul în care convocarea acesteia eşuează, Prezidiul Executiv va desemna un preşedinte delegat.

Art. 23

Organele decizionale ale organizaţiilor teritoriale sunt:

a) organul decizional suprem este Adunarea Delegaţilor organizaţiei teritoriale;

b) între două şedinţe ale Adunării Delegaţilor organul decizional este Consiliul Reprezentanţilor Judeţeni/Teritoriali/Comitetul Teritorial (în continuare C.R.T.) şi Consiliul Permanent Judeţean/Teritorial.

Art 24.

Şedinţele Adunării Delegaţilor organizaţiilor teritoriale

(1) Decizia privind numărul total al membrilor Adunării Delegaţilor organizaţiei teritoriale aparţine C.R.T..

(2) Organizaţiile locale desemnează un număr de delegaţi proporţional cu numărul populaţiei maghiare de la ultimul recensământ şi cu numărul de voturi obţinute pentru listele de candidaţi ai Uniunii pentru Camera Deputaţilor la ultimele alegeri parlamentare.

(3) Preşedinţii organizaţiilor locale din cadrul organizaţiilor teritoriale sunt membri ai Adunării Delegaţilor.


8

(4) Consiliile de coordonare teritoriale ale tineretului care funcţionează pe raza teritoriului organizaţiei teritoriale pot delega un număr de membri egal cu cel mult 15% din totalul membrilor Adunării Delegaţilor.

Art. 25

(1) Atribuţiile Adunării Delegaţilor:

a) adoptă programul de acţiune şi statutul organizaţiei teritoriale, care nu pot fi în contradicţie cu Programul, respectiv Statutul Uniunii;

b) alege preşedintele organizaţiei teritoriale, respectiv decide asupra modului de alegere a acestuia;

c) alege membrii C.R.U. şi ai C.A.C.;

d) alege Comisia Teritorială de Cenzori, Comisia Teritorială de Supraveghere a Statutului şi Comisia Teritorială de Etică şi Disciplină;

e) decide cu privire la componenţa Consiliului/Comitetului Teritorial;

f) cere rapoarte de la persoanele şi organismele alese de Adunare, audiază şi aprobă ori respinge rapoartele acestora şi ia decizii privind sancţiunile ce se impun;

g) audiază şi aprobă raportul asupra activităţii Consiliului/Comitetului Teritorial ori îl respinge şi ia decizii privind sancţiunile ce se impun.

(2) Funcţionarea Comisiei Teritoriale de Etică şi Disciplină, a Comisiei Teritoriale de Supraveghere a Statutului şi a Comisiei Teritoriale de Cenzori, alese de către Adunarea Delegaţilor, se ghidează după regulamentele comisiilor de specialitate de la nivelul Uniunii.

Art. 26

Comitetul Reprezentanţilor Teritoriali/Judeţeni: Consiliul Reprezentanţilor

Judeţeni/ Teritoriali

(1) Membrii C.R.T. sunt reprezentanţii teritoriali aleşi, deputaţii şi senatorii organizaţiei teritoriale, un număr de reprezentanţi aleşi în administraţia publică locală, stabilit de C.R.T. sau de Comitetul Teritorial, membrii C.R.U., câte un reprezentant teritorial al platformelor, precum şi reprezentanţi aleşi de către consiliile de coordonare teritoriale ale tineretului, într-un număr egal cu 15% din totalul membrilor C.R.T..

(2) Preşedintele teritorial este membru al C.R.T.

(3) Reprezentanţii organizaţiilor asociate la nivel teritorial, ai bisericilor, precum şi ai platformelor îşi au şi ei locul în C.R.T. Numărul lor nu poate depăşi 30% din totalul membrilor C.R.T.

(4) Consilierii judeţeni care nu sunt membri C.R.T. participă obligatoriu cu drept consultativ la şedinţele C.R.T.

(5) Numărul minim al membrilor C.R.T. este de 15. În judeţele în care persoanele aparţinând comunităţii maghiare trăiesc într-un număr redus, cu aprobarea preşedintelui executiv al U.D.M.R., numărul minim al membrilor Comitetului Teritorial poate fi redus la 9.

Art. 27. Atribuţiile CRT / CRJ :

a) alegerea Biroului Permanent al C.R.T. (preşedinte, vicepreşedinţi, secretari);

b) adoptarea hotărârilor cu privire la funcţionarea în teritoriu a Uniunii;


9

c) adoptarea bugetului organizaţiei teritoriale;

d) stabilirea cotizaţiilor în teritoriu;

e) adoptarea hotărârilor privind structura organizatorică în teritoriu;

f) stabilirea salariilor angajaţilor organizaţiei teritoriale;

g) adoptarea unor decizii privind modul de executare în teritoriu a hotărârilor Uniunii;

h) elaborarea propriilor regulamente de organizare şi funcţionare;

i) elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare a organului executiv teritorial;

j) numirea preşedintelui executiv teritorial la propunerea preşedintelui teritorial;

k) ratificarea numirii membrilor organului executiv teritorial, la propunerea preşedintelui executiv teritorial;

l) desemnarea candidaţilor pentru administraţia publică judeţeană;

m) decide cu privire la candidatul pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean;

n) în cazul în care acceptă candidatura, preşedintele organizaţiei judeţene a Uniunii ocupă primul loc pe lista candidaţilor Uniunii pentru alegerea consilierilor judeţeni. Dacă obţine mandatul, preşedintele îndeplineşte şi funcţia de lider de grup;

o) dacă preşedintele organizaţiei judeţene nu candidează la alegerile locale, decizia privind liderul grupului Uniunii aparţine C.R.T.;

p) decizia privind revocarea vicepreşedintelui consiliului judeţean şi a liderului de grup din consiliul judeţean aparţine C.R.T.;

q) decizia C.R.T. cu privire la candidatul pentru funcţia de vicepreşedinte al consiliului judeţean şi pentru liderul grupului din consiliul judeţean, precum şi cu privire la revocarea vicepreşedintelui consiliului judeţean şi a liderului grupului din consiliul judeţean este obligatorie pentru consilierii judeţeni aleşi pe lista Uniunii;

r) în cazurile în care într-un judeţ funcţionează mai multe organizaţii teritoriale, decizia cu privire la alegerea şi revocarea aleşilor în consiliul judeţean este de competenţa Consiliului de Coordonare Judeţean;

s) cere rapoarte persoanelor şi organelor alese de Adunare, precum şi demnitarilor Uniunii din structura executivului la nivel teritorial, audiază şi aprobă rapoartele acestora, sau le respinge şi ia decizii cu privire la sancţiunile ce se impun;

t) în cazuri justificate dispune înnoirea conducerii unei organizaţii locale sau de sector;

u) alege delegaţii în Consiliul de Coordonare Judeţean;

v) îndeplineşte alte sarcini sau atribuţii primite din partea Adunării Delegaţilor;

Art. 28. Preşedintele Organizaţiei Teritoriale / Judeţene

(1) Organizaţia teritorială are un preşedinte ales.

(2) Preşedintele organizaţiei teritoriale este ales de Adunarea Delegaţilor, prin votul secret al celor prezenţi, cu majoritate simplă (jumătate plus unu), procedura fiind aceeaşi ca şi în cazul alegerii Preşedintelui Uniunii.

(3) Suspendarea preşedintelui organizaţiei teritoriale poate fi iniţiată de o treime a membrilor Adunării Delegaţilor. Decizia privind suspendarea se adoptă cu voturile a


10

jumătate plus unu din membrii C.R.T.. Adunarea Generală a Delegaţilor convocată în termen de 30 de zile de către preşedintele C.R.T. decide asupra demiterii preşedintelui organizaţiei teritoriale prin hotărârea adoptată cu voturile a jumătate plus unu din numărul total al delegaţilor.

Art. 29. Atribuţiile preşedintelui organizaţiei teritoriale / judeţene:

a) reprezintă organizaţia teritorială, conduce activitatea acesteia;

b) convoacă şedinţa C.R.T., Conferinţa Teritorială a Aleşilor Locali, precum şi Consiliul Permanent Teritorial;

c) coordonează activitatea organelor create în cadrul organizaţiei teritoriale;

d) controlează executarea hotărârilor luate la nivel teritoriale, respectiv unional, precum şi activitatea prezidiului executiv teritorial;

e) propune Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali persoana preşedintelui executiv;

f) participă la Conferinţa Teritorială a Primarilor şi Consilierilor Uniunii, cu drept consultativ;

g) în cazul amânării alegerilor conducerii organizaţiei locale sau de sector, pe baza hotărârii Consiliului Permanent Teritorial, anunţă şi organizează alegerea conducerii la nivelul organizaţiilor locale şi de sector, iar în cazul eşuării acestui proces, numeşte un preşedinte desemnat;

h) exercită atribuţiile şi responsabilităţile legale izvorâte din înregistrarea ca persoană juridică la nivel naţional, necesare funcţionării organizaţiei teritoriale, atribuţii şi responsabilităţii transferate prin mandat scris de preşedintele şi preşedintele executiv al Uniunii potrivit art. 62 lit. r) şi art. 65 lit. i), care în cazul încălcării prevederilor statutare şi regulamentelor poate fi retras de mandatant.

i) după necesitate, convoacă şedinţa de constituire a consiliului de coordonare teritorială a tineretului;

j) exercită alte sarcini sau atribuţii desemnate primite din partea Adunării Delegaţilor

Art. 30. Prezidiul Executiv al Organizaţiei Teritoriale / Judeţene

(1) Activitatea executivă a organizaţiilor teritoriale este condusă de un organ executiv, format dintr-un preşedinte executiv şi vicepreşedinţi.

(2) Organul executiv teritorial îşi desfăşoară activitatea pe baza propriului regulament de funcţionare, adoptat de C.R.T, şi este subordonat C.R.T., consiliului permanent local, preşedintelui teritorial, respectiv Adunării Delegaţilor.

(3) Organizaţiile locale care funcţionează în judeţ se constituie în organizaţii judeţene sau teritoriale. În cazul în care se înfiinţează organizaţii teritoriale, acestea sunt obligate să formeze o organizaţie judeţeană. Dacă pe teritoriul judeţului nu funcţionează organizaţii teritoriale, organizaţiei judeţene îi sunt aplicabile, în chip firesc, prevederile Art. 14-21.

Art. 31.

(1) Consiliile Teritoriale ale Primarilor şi Consilierilor Uniunii sunt organe reprezentative ale viceprimarilor şi consilierilor locali, aleşi pe listele Uniunii, având funcţii de reprezentare, coordonare şi consultare.


11

(2) Consiliile Teritoriale ale Primarilor şi Consilierilor Uniunii adoptă propriile regulamente după modelul regulamentului Consiliului Naţional al Primarilor şi Consilierilor Uniunii.

VII. PLATFORMELE UNIUNII

Art. 32.

Platformele sunt grupuri interne de opinie politică, liber constituite de către membrii Uniunii, în cadrul acesteia.

Art 33.

(1) Platformele care la nivel naţional au cel puţin 750 de membri, cu 150 de membri în cel puţin 3 judeţe , pot fi reprezentate în C.R.U.

(2) Platformele care dispun într-un judeţ sau într-o organizaţie teritorială de cel puţin 100 de membri, vor fi reprezentate în C.R.J./C.R.T.

(3) Dacă o platformă solicitiă reprezentarea în C.R.U., trebuie să prezinte Comisiei de Supraveghere a Statutului Uniunii lista cuprinzând 750 de membri ai Uniunii.

(4) Dacă o platformă solicită reprezentarea în C.R.T., trebuie să prezinte Comisiei Judeţene de Supraveghere a Statutului lista cu 100 de membri ai Uniunii.

Art. 34

Condiţiile recunoaşterii platformelor în cadrul Uniunii, modalităţile de colaborare, precum şi drepturile şi îndatoririle acestor platforme în cadrul Uniunii, sunt stabilite prin prezentul Statut, respectiv prin hotărârile C.R.U.

Art. 35.

Pentru a fi recunoscute ca membre ale Uniunii, platformele, la constituirea lor, au obligaţia să înainteze Comisiei de Supraveghere a Statutului următoarele documente:

a) declaraţie de intenţie în care sunt definite scopurile grupului de opinie;

b) regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al grupului;

c) lista cu cel puţin 750 de membri ai Uniunii, susţinători ai înfiinţării platformei, care atestă existenţa solicitării politice de înfiinţare a acesteia;

d) platformele au obligaţia să prezinte C.S.S.U., odată la patru ani, varianta actualizată a listei de susţinători, definită conform punctului c).

Art. 36

În temeiul propunerii formulate prin rezoluţia Comisiei de Supraveghere a Statutului, platformele pot deveni mebri ai Uniunii. La prima şedinţă a C.R.U. care urmează după depunerea cererii de înregistrare a grupului de opinie şi a documentelor necesare, Comisia de Supraveghere a Statutului are obligaţia de a înainta C.R.U. proiectul de hotărâre privind înregistrarea grupului de opinie.

Art. 37.

1) Platformele au dreptul:

a) să fie reprezentate în organele decizionale ale Uniunii;


12

b) să primească sprijin material din partea Uniunii pentru desfăşurarea activităţii lor;

c) să organizeze manifestări, să aibă condiţii de funcţionare în sediile organizaţiilor teritoriale, în funcţie de condiţiile locale şi pe baza înţelegerii încheiate cu prezidiul teritorial.

Art. 38

(1) Platformele au următoarele obligaţii:

a) să respecte Statutul şi Programul Uniunii;

b) să dispună de un regulament propriu de organizare şi funcţionare;

c) să se conformeze hotărârilor C.R.U. referitoare la formele organizării interne.

(2) Calitatea de membru al unei platforme poate fi acordată doar celor care sunt membri individuali ai Uniunii.

VIII. ORGANIZAŢIILE ASOCIATE

Art. 39

(1) Organizaţiile asociate ale Uniunii sunt grupări organizate la nivel de naţional, cu profil social, ştiinţific, cultural, profesional, precum şi organizaţii civice, care transmit în scris intenţia lor de cooperare cu Uniunea Comisiei de Supraveghere a Statului, anexând următoarele documente:

a) declaraţia de intenţie privind cooperarea cu Uniunea, care cuprinde şi scopurile organizaţiei compatibile cu Programul Uniunii;

b) documentele de bază ale organizaţiei;

c) documentul privind obligaţiile asumate faţă de Uniune.

(2) Decizia de asociere pe plan local sau teritorial a organizaţiilor societăţii civile, aparţine forurilor competente ale Uniunii, după caz.

Art. 40

Organizaţiile asociate recunosc în propriul statut obligaţia pentru membrii lor a respectării prevederilor Capitorluiu I. Şi XXII, respectiv a art. 113 şi art. 118 din Statutul Uniunii.

Art. 41

Organizaţiile asociate desfăşoară activitatea specializată de reprezentare a intereselor comunităţii maghiare împreună cu Prezidiul Executiv.

IX. REPREZENTAREA ORGANIZAŢIILOR DE TINERET ÎN CADRUL ORGANISMELOR U.D.M.R.

Art. 42

(1) Reprezentanţii organizaţiilor de tineret maghiare din România, asociate cu Uniunea, pot dobândi calitatea de membru, funcţii şi drept de reprezentare în organismele Uniunii.

(2) Drepturile şi obligaţiile persoanelor care reprezintă organizaţii de tineret sunt reglementate prin acordul de colaborare dintre Uniune şi consiliul naţional de coordonare al organizaţiilor de tineret. Condiţia fundamentală a colaborării este acceptarea Statutului


13

şi Programului Uniunii de către respectivul organism naţional precum şi de către persoanele care au dobândit drept de reprezentare.

(3) La nivel teritorial, reprezentarea organizaţiilor de tineret se face prin Consiliile Teritoriale de Coordonare ale Tineretului.

(4) Delegaţii tineretului, care au dobândit drept de reprezentare la orice nivel al Uniunii au aceleaşi drepturi şi obligaţii de reprezentare ca membrii individuali ai Uniunii.

(5) Deciziile definitorii cu privire la relaţia organizaţiilor de tineret la nivel naţional cu Uniunea, sunt valabile şi în relaţiile dintre organizaţiile lor teritoriale şi locale cu organizaţiile similare ale Uniunii.

(6) Reprezentarea tineretului la nivelul organizaţiilor teritoriale se va face cu aplicarea prevederilor art. 27.

X. CONGRESUL

Art. 43

Congresul este organul suprem de decizie al Uniunii, convocat odată la patru ani pentru alegerea organismelor şi a funcţiilor de conducere prevăzute de Statut, şi odată la doi ani în sesiuni ordinare.

Art. 44

(1) Congresul este convocat de preşedintele Uniunii din patru în patru ani pentru alegerea conducerii, din doi în doi ani în sesiuni ordinare, respectiv oricând în sesiuni extraordinare în temeiul hotărârii C.R.U. adoptată cu votul majoritar de 2/3.

(2) Şedinţele Congresului sunt conduse de un Prezidiu ales de acesta.

(3) Din oficiu sunt delegaţi ai Congresului membrii următoarelor organisme: Prezidiul Executiv, C.R,U., respectiv persoanele cu următoarele funcţii: preşedintele Uniunii, miniştrii, secretarii de stat, subsecretarii de stat. Reprezentarea corporativă nu poate depăşi o treime din numărul total al delegaţilor Congresului.

(4) Delegaţii la Congres vor primi mandate scrise din partea organizaţiilor proprii, care vor fi validate înaintea începerii lucrărilor Congresului de către Comisia de Supraveghere a Statutului. Congresul este legal constituit în prezenţa a 2/3 din numărul delegaţilor cu mandate.

(5) Consiliului naţional de coordonare al organizaţiilor de tineret asociate cu Uniunea îi revin 15% din mandatele de delegat la Congresul Uniunii.

(6) În cazul în care nu au mandate de delegaţi, membrii Comisiei de Cenzori, ai Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii şi ai Comisiei de Supraveghere a Statutului participă la Congres cu drept consultativ.

Art. 45

Atribuţiile exclusive ale Congresului:

a) stabileşte liniile de politică internă şi externă ale Uniunii, adoptă Statutul şi Programul Uniunii;

b) audiază, evaluează, iar cu ocazia congreselor de alegere a conducerii aprobă raportului preşedintelui Uniunii;

c) alege preşedintele Uniunii, la congresul de alegere a conducerii;


14

d) demite preşedintele Uniunii la cererea C.R.U.

Art. 46

Congresul adoptă hotărâri cu majoritate simplă (jumătate plus unu din delegaţii prezenţi). Excepţie fac Statutul şi Programul, care, la votul final, se adoptă cu o majoritate de 2/3 a delegaţilor prezenţi.

XI. CONSILIUL REPREZENTANŢILOR Uniunii (C.R.U.)

Art. 47

Între două sesiuni ale Congresului, cel mai înalt for de decizii politice al Uniunii este Consiliul Reprezentanţilor Uniunii (în continuare C.R.U.), care este expresia pluralismul politic de valori al Uniunii.

Art. 48

(1) Componenţa CRU:

a) Preşedintele Uniunii;

b) Preşedintele Executiv al Uniunii;

c) deputaţi, senatori, deputaţii Uniunii din Parlamentul European;

d) preşedinţii organizaţilor teritoriale ori în cazul în care preşedintele este deputat / senator o persoană mandatată de C.R.J. /C.R.T. la recomandarea preşedintelui;

e) preşedinţii organizaţiilor teritoriale, respectiv dacă preşedintele teritorial este deputat, delegatul acestuia, persoana delegată la propunerea CRT/CRJ;

f) 74 de delegaţi aleşi din rândul organizaţiilor teritoriale de Adunarea Delegaţilor;

g) câte 2 delegaţi ai platformelor politice înregistrate la nivel naţional;

h) delegaţi ai tineretului, desemnaţi de consiliul naţional de coordonare al tineretului, asociat la nivel naţional cu U.D.M.R., într-un număr egal cu 15% din totalul delegaţilor aleşi;

(2) Conducătorii bisericilor maghiare istorice, precum şi membrii Biroului Permanent al C.A.C. pot participa cu drept consultativ la şedinţele C.R.U.;

(3) Membrii C.R.U. sunt egali în cadrul Uniunii.

Art. 49

Şedinţele CRU:

(1) C.R.U. se întruneşte în şedinţă ordinară trimestrial, sau oricând, în şedinţă extraordinară.

(2) C.R.U. poate lua decizii în prezenţa majorităţii membrilor.

(3) Şedinţele sunt conduse de preşedintele C.R.U., iar în lipsa acestuia, de vicepreşedinţi.

(4) Activitatea C.R.U. este condusă de Biroul Permanent ales de C.R.U., care are ca sarcină pregătirea şedinţelor C.R.U. şi asigurarea fluxului de informaţii necesar în acest scop.

(5) La propunerea a 1/3 din reprezentanţii unionali, C.R.U. este obligat să înnoiască componenţa Biroului Permanent.

(6) Şedinţele C.R.U. sunt convocate de preşedintele Uniunii, la iniţiativa Biroului Permanent al Consiliului, sau a 1/3 din membrii C.R.U


15

(7) În cazul indisponibilităţii preşedintelui Uniunii, C.R.U. este convocat de preşedintele C.R.U.

Art. 50.

Atribuţiile C.RU.

a) adoptă hotărâri privind organizarea şi funcţionarea Uniunii, hotărâri ce nu necesită modificarea Statutului sau a Programului Uniunii;

b) alege preşedintele C.R.U., Comisia Permanentă, vicepreşedinţii şi secretarii C.R.U.;

c) numeşte Prezidiul Executiv, la propunerea preşedintelui Uniunii;

d) alege Comisiile de Supraveghere a Statutului, de Etică şi Disciplină, respectiv de Cenzori ale Uniunii;

e) aprobă regulamentul de funcţionare al C.P.U. şi C.A.C.;

f) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a Prezidiului Executiv;

g) aprobă regulamentul de funcţionare al Comisiei de Supraveghere a Statutului Uniunii., al Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii şi al Comisiei de Cenzori a Uniunii;

h) aprobă regulamentul de funcţionare al Grupului Parlamentar al Uniunii;

i) reglementează procedura de desemnare a candidaţilor pentru Camera Deputaţilor, Senat, precum şi pentru alegerile locale;

j) decide cu privire la participarea Uniunii la guvernare, la aderarea Uniunii la organizaţii internaţionale sau asupra parteneriatelor încheiate cu acestea;

k) dezbate rapoartele semestriale ale preşedintelui executiv şi analizează activitatea membrilor Prezidiului Executiv;

l) în urma interpelării unui reprezentant unional, dezbate raportul Preşedintelui Executiv, al vicepreşedintelui executiv abilitat sau al membrului de guvern desemnat din partea Uniunii;

m) dezbate luările de poziţie ale Comisiei de Supraveghere a Statutului în cazurile pentru care s-au solicitat asemenea intervenţii;

n) dezbate şi adoptă deciziile C.S.S.U.;

o) analizează execuţia bugetului Uniunii pe anul precedent pe baza raportului Comisiei de Cenzori a Uniunii;

p) anual, respectiv la expirarea mandatului, audiază şi evaluează raportul de activitate al reprezentanţilor Uniunii în Guvern;

q) anual, respectiv la expirarea mandatului, evaluează activitatea demnitarilor Uniunii din structura guvernului;

r) în cazuri justificate dispune înnoirea extraordinară a conducerii unei organizaţii locale;

ART. 51

(1) C.R.U. adoptă hotărâri organice şi simple.

(2) Prin hotărâri organice C.R.U:

a) adoptă decizii strategice fundamentale şi pe termen lung, rezultate din Programul Uniunii;

b) adoptă regulamentul de funcţionare al C.R.U.;

c) alege preşedintele şi ceilalţi membri ai Biroului Permanent al C.R.U.;


16

d) aprobă, respectiv revocă, calitatea de membru al Uniunii în cazul platformelor;

Art.52

(1) C.R.U. adoptă hotărârile simple prin votul majorităţii celor prezenţi, iar cele organice cu votul majorităţii tuturor membrilor.

(2) Deciziile referitoare la persoane se adoptă prin vot secret.

Art. 53

(1) Propuneri de hotărâri pot fi înaintate de către oricare membru al C.R.U., de către preşedintele executiv sau de către C.A.C.

(2) Nu pot fi supuse dezbaterii şi aprobării C.R.U. proiecte de hotărâri ce nu au fost avizate de comisiile de specialitate.

(3) Revocarea preşedintelui executiv trebuie să fie propusă în scris de cel puţin o treime din membrii C.R.U.

(4) Analiza activităţii Preşedintelui Uniunii de către Comisia de Supraveghere a Statutului poate fi iniţiată în scris de cel puţin o treime din membrii C.R.U.

Art. 54

(1) Mandatul membrilor C.R.U. este personal. Mandatul de reprezentant se încheie odată cu prima întrunire a noului C.R.U.

(2) Deciziile se bazează pe convingerea personală a fiecărui reprezentant, şi nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru aceasta în cadrul Uniunii.

(3) Mandatul de reprezentant încetează înainte de termen ca urmare a demisiei, revocării, decesului sau în caz de incompatibilitate.

Art. 55

Masa Rotundă de Coordonare este organul care exprimă pluralismul intern al Uniunii şi care pregăteşte deciziile C.R.U. Acest organ se va întruni obligatoriu cu ocazia şedinţelor C.R.U.

Art. 56

Delegaţii C.R.U. sunt aleşi conform procedurii descrise în anexa prezentului Statut.

XII. CONSILIUL AUTONOMIEI CULTURALE (C.A.C.)

Art.57

(1) C.A.C. este forul de reprezentare, coordonare, consultativ şi – în sfera propriilor competenţe– decizional al organizaţiilor ştiinţifice, artistice, culturale şi profesionale, respectiv civice maghiare din România, constituind expresia pluralismului de valori şi de interese al comunităţii naţionale maghiare din România.

(2) Decizia privind componenţa C.A.C. este adoptată de C.R.U. C.A.C. înaintează spre aprobare regulamentul său de organizare şi funcţionare către CRU.

(3) C.A.C îşi alege preşedintele şi membrii Comisiei Permanente.

Art. 58


17

Atribuţiile C.A.C:

a) emite declaraţii de principiu asupra problemelor fundamentale ale comunităţii maghiare din România;

b) coordonează activitatea organizaţiilor asociate;

c) propune C.R.U. proiecte de hotărâri;

d) îşi poate exprima punctul de vedere cu privire la hotărârile C.R.U. şi poate solicita, o singură dată, rediscutarea acestora;

e) acordă sprijin profesional diferitelor organe de decizie ale Uniunii prin implicarea organizaţiilor asociate;

f) solicită rapoarte de activitate vicepreşedintelui executiv responsabili cu problemele învăţământului şi culturii din Prezidiul Executiv al Uniunii;

g) poate solicita informări demnitarilor Uniunii;

h) elaborează şi adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare;

i) adoptă decizii în probleme referitoare la activitatea Uniunii în domeniul societăţii civile;

j) poate propune persoane în organismele care decid utilizarea unor fonduri publice.

Art. 59

Şedinţa de constituire a C.A.C. este convocată de către preşedintele Uniunii, iar şedinţele ulterioare de către preşedintele C.A.C., la iniţiativa Biroului Permanent al consiliului, respectiv la propunerea unei treimi a membrilor C.A.C., cel puţin odată la şase luni.

XIII. PREŞEDINTELE UNIUNII

Art. 60

(1) Preşedintele Uniunii este ales de Congres pentru un mandat de patru ani.

(2) Candidaţii la preşedinţia Uniunii vor depune declaraţia lor privind acceptarea candidaturii la Comisia de Supraveghere a Statutului, împreună cu lista susţinătorilor lor, cu cel puţin o lună înainte de data alegerii (data întrunirii Congresului). Pe lista susţinătorilor trebuie să figureze cel puţin două organizaţii reprezentate în C.R.U. (din care una trebuie să fie în mod obligatoriu o organizaţie teritorială) sau semnătura a cel puţin 1000 de membri individuali ai Uniunii..

(3) Preşedintele Uniunii este ales prin vot secret, cu majoritatea absolută a voturilor exprimate.

(4) Dacă în primul tur de scrutin nici un candidat nu a obţinut o majoritate absolută, va avea loc un al doilea tur, cu participarea celor doi candidaţi care au primit cele mai multe voturi.

(5) În cazul în care, în primul tur, mai mulţi candidaţi au primit un număr egal de voturi care îi situează pe locul întâi, toţi vor participa le cel de-al doilea tur. Aceeaşi regulă este valabilă şi pentru cazul în care sunt mai mulţi candidaţi cu număr egal de voturi pe locul al doilea.

Art. 61


18

(1) Preşedintele Uniunii prezintă în faţa Congresului un raport, iar în faţa C.R.U. o informare asupra activităţii sale.

(2) În activitatea sa, preşedintele este ajutat de Cabinetul Preşedintelui Uniunii, asupra structurii şi componenţei acestuia decide Preşedintele Uniunii.

(3) Pentru activitatea sa, preşedintele Uniunii primeşte un onorariu, al cărui cuantum este stabilit de către C.R.U.

(4) Preşedintele Uniunii este desemnat din oficiu pe un loc sigur eligibil, într-o circumscripţie electorală stabilită de C.R.U.

Art. 62

(1) Atribuţiile Preşedintelui Uniunii:

a) reprezintă Uniunea la cel mai înalt nivel;

b) răspunde de politica externă a Uniunii, în acest scop înfiinţează un secretariat pentru afaceri externe;

c) mandatează funcţionarii, liderii Uniunii să reprezinte Uniunea în probleme politice;

d) propune proiecte de hotărâri Consiliului Reprezentanţilor Uniunii, Consiliului Permanent al Uniunii, precum şi Prezidiului Executiv;

e) desfăşoară activitate de coordonare politică;

f) ia parte, ca şi membru, la şedinţele C.R.U.;

g) convoacă şedinţele ordinare şi extraordinare ale C.R.U., la propunerea Biroului Permanent;

h) convoacă Congresul la o dată stabilită în urma consultării cu conducerea C.R.U., a C.P.U., cu Prezidiul Executiv, cu preşedinţii organizaţiilor teritoriale şi cu platformele;

i) propune C.R.U. persoana preşedintelui executiv, dacă cel propus nu a întrunit numărul necesar de voturi, aceeaşi persoană poate fi propusă cel mult încă odată;

j) emite luări de poziţie, declaraţii şi comunicate în spiritul Programului Uniunii, al hotărârilor Congresului, al hotărârilor C.R.U. sau ale C.P.U.;

k) asigură coordonarea intereselor diferitelor organe, respectiv ale organizaţiilor asociate ale Uniunii;

l) la propunerea preşedintelui executiv, confirmă numirea vicepreşedintelui executiv interimar;

m) poate înfiinţa organe consultative;

n) în probleme de interpretare a Statutului, se poate adresa Comisiei de Supraveghere a Statutului;

o) convoacă Consiliul Permanent al Uniunii;

p) informează C.R.U. asupra stării Uniunii şi răspunde la interpelări;

q) în probleme specifice, se poate adresa Comisiilor de Etică şi de Disciplină, de Cenzori şi de Supraveghere a Statutului;

r) transferă prin mandat prerogativele izvorâte din calitatea de persoană juridică a Uniunii, pe care le poate şi revoca;

s) supraveghează activitatea Grupului Parlamentar;

t) supraveghează activitatea demnitarilor din Guvern desemnaţi de Uniune.

(2) Listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare şi europarlementare vor fi semnate de Preşedintele Uniunii.

Art. 63


19

(1) În cazul decesului sau al indisponibilităţii, Preşedintele Uniunii este înlocuit în funcţie de către preşedintele C.R.U. Indisponibilitatea este constatată de Consiliul Permanent al Uniunii.

(2) În cazul în care pe parcursul mandatului său, există o prezumţie că preşedintele Uniunii încalcă prevederile Statutului, la cererea scrisă a unei treimi din membrii C.R.U., Comisia de Supraveghere a Statutului va analiza activitatea preşedintelui Uniunii şi va putea propune Consiliului Reprezentanţilor Uniunii suspendarea din funcţie a preşedintelui, sau va informa C.R.U. asupra caracterului nefondat al iniţiativei.

(3) C.R.U. decide asupra suspendării din funcţie cu majoritatea de 2/3 din membri.

(4) În privinţa eliberării din funcţie decide Congresul extraordinar, convocat în termen de 30 zile, prin votul majorităţii simple din numărul total al delegaţilor.

XIV. PREŞEDINTELE EXECUTIV ŞI PREZIDIUL EXECUTIV

Art. 64

(1) Preşedintele executiv şi vicepreşedinţii executivi sunt investiţi şi revocaţi de C.R.U.

(2) Preşedintele executiv şi vicepreşedinţii executivi răspund în faţa C.R.U..

(3) Vicepreşedintele executiv pentru problemele culturii şi învăţământului răspunde în faţa C.A.C. şi raportează acestuia periodic rezultatele activităţii sale.

(4) Preşedintele executiv şi vicepreşedinţii executivi pot fi funcţionari ai Uniunii cu contract de muncă sau cu contract civil de prestări servicii.

Art. 65

Atribuţiile preşedintelui executiv:

a) organizează şi conduce activitatea Prezidiului Executiv, supraveghează activitatea organelor executive ale organizaţiilor teritoriale, supraveghează executarea hotărârilor Congresului, C.R.U. şi ale C.P.U. referitoare la organizaţiile teritoriale;

b) exercită drepturile angajatorului faţă de toţi funcţionarii cu funcţii executive ai Prezidiului Executiv, ai Cabinetului Preşedintelui Uniunii şi ai organizaţiilor teritoriale, retribuiţi din fondurile centrale;

c) reprezintă Uniunea în limitele competenţelor ce îi revin;

d) conform regulamentului de funcţionare, acordă mandate de reprezentare membrilor Prezidiului Executiv;

e) elaborează şi propune C.R.U., spre adoptare, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Prezidiului Executiv;

f) numeşte şi propune spre confirmare vicepreşedinţii executivi şi vicepreşedinţii interimari;

g) semestrial, întocmeşte şi prezintă în scris C.R.U. rapoarte despre starea Uniunii;

i) organizează sprijinul profesional acordat prin experţi membrilor Grupului Parlamentar şi demnitarilor Uniunii. din structura Guvernului;

j) prin mandat transferă prerogativele juridice necesare funcţionării organizaţiilor teritoriale;

k) convoacă Consiliul Permanent al Uniunii în cazul indisponibilităţii preşedintelui Uniunii.

Art. 66


20

(1) La propunerea unei treimi din membrii C.R.U. sau la iniţiativa preşedintelui Uniunii, preşedintele executiv poate fi revocat.

(2) Decizia de revocare este luată de C.R.U. prin votul majorităţii simple din numărul total al delegaţilor.

Art. 67

(1) Prezidiul Executiv se compune din preşedintele executiv şi vicepreşedinţii executivi.

(2) Prezidiul Executiv este numit, respectiv revocat de C.R.U.

(3) Mandatul Prezidiul Executiv este de patru ani.

(4) După Congres, Prezidiul Executiv rămâne în funcţie până la desemnarea noului Prezidiu de către C.R.U.

Art. 68

(1) Prezidiul Executiv adoptă decizii cu majoritate absolută, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi.

(2) Membrii Prezidiului Executivi, în cadrul domeniilor lor de specialitate, pot lua decizii autonome, în conformitate cu regulamentul Prezidiului Executiv, fiind obligaţi să comunice aceste decizii Prezidiului Executivi.

Art. 69

(1) Cabinetele executive ale Uniunii funcţionează în subordinea Prezidiului Executiv.

(2) Sunt membrii ai Prezidiului Executiv în mod obligatoriu vicepreşedinţii pentru organizaţii teritoriale, pentru administraţia locală, pentru cultură şi pentru învăţământ.

Art. 70

Preşedintele executiv decide asupra numirii sau demiterii vicepreşedinţilor executivi, în conformitate cu prevederile art. 65, litera f). Aceste decizii vor fi comunicate în scris celui în cauză şi prezentate Prezidiului Executiv la proxima şedinţă. Decizia intră în vigoare după anunţarea ei în şedinţa Prezidiului Executiv.

Art. 71

(1) Preşedintele Executiv, cu confirmarea preşedintelui Uniunii, numeşte un vicepreşedinte executiv interimar pentru locul devenit vacant, în decurs de 15 zile.

(2) În cazul în care la următoarea şedinţă a C.R.U. nu se poate constitui un Prezidiu Executiv compus din membri confirmaţi, preşedintele executiv este obligat să-şi prezinte demisia preşedintelui Uniunii.

Art. 72

Prezidiul Executiv se consfătuieşte periodic cu Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali şi adoptă decizii operative, de organizare, în vederea activităţii armonizate a Uniunii, luând în considerare poziţia acestui organism.

Art. 73

În cadrul activităţii sale, Prezidiul Executiv urmăreşte situaţia membrilor Uniunii din zonele de diasporă internă — inclusiv cea a ceangăilor maghiari — şi, pe baza propunerilor Consiliului pentru Diaspora Internă, acordă sprijin material acestora.


21

XV. CONSILIUL PERMANENT AL UNIUNII

Art.74

Funcţionarea Consiliului Permanent al Uniunii:

(1) Între două şedinţe ale C.R.U. organul decizional al Uniunii este Consiliul Permanent al Uniunii.

(2) Consiliul Permanent al Uniunii este organismul conducător al Uniunii compus din 14 membri, care îşi desfăşoară activitatea pe baza propriului regulament de funcţionare adoptat de C.R.U.

(3) C.P.U. se întruneşte în şedinţă cel puţin odată pe lună şi ori de câte ori este convocat de Preşedintele Uniunii.

(4) C.P.U. este convocat de preşedintele Uniunii, iar în caz de indisponibilitate a acestuia, de către preşedintele executiv.

(5) Convocarea C.P.U. este obligatorie la iniţiative a cel puţin 1/3 din membrii săi..

(6) În vederea adoptării hotărârilor C.P.U., în situaţia în care se impune, consultarea prealabilă cu preşedinţii teritoriali este obligatorie.

(7) Preşedintele Uniunii informează în mod obligatoriu C.R.U despre activitatea C.P.U.

Art. 75

Atribuţiile C.P.U.:

a) conduce activitatea curentă a Uniunii în cadrul Statutului şi Programului Uniunii;

b) adoptă şi emite, în numele Uniunii, hotărâri, declaraţii şi luări de poziţie;

c) adoptă hotărâri privind funcţionarea şi organizarea Uniunii în probleme care nu se află în atribuţiile C.R.U. şi care nu necesită modificarea programului sau a statutului;

d) îndrumă politic grupurile parlamentare ale Uniunii din Senat şi Camera Deputaţilor. Prin consultare cu conducerile grupurilor parlamentare – cu sprijinul a 2/3 din membrii C.P.U. – poate solicita parlamentarilor Uniunii adoptarea unei conduite obligatorii în chestiuni punctuale;

e) urmăreşte activitatea grupului de deputaţi ai Uniunii din Parlamentul European, cărora le formulează recomandări în probleme politice de actualitate;

f) La recomandarea organizaţiilor teritoriale/judeţene, organizaţii asociate, platformelor şi a Prezidiului Executiv, stabileşte ordinea demnitarilor/funcţionarilor în structurile guvernamentale;

g) în situaţia participării la guvernare asigură colaborarea dintre Uniune, grupurile parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor şi Guvern, solicită rapoarte de activitate de la secretarii de stat, subsecretarii de stat, directorii, directorii adjuncţi, conducătorii de agenţii şi adjuncţii lor, delegaţi de Uniune în Guvern, respectiv în aparatul central al statului, respectiv propune Guvernului luarea unor măsuri;

h) asigură condiţiile necesare pentru funcţionarea Uniunii;

i) armonizează colaborarea organismelor şi organizaţiilor Uniunii, cărora le poate cere informări;

j) aprobă bugetul anual al Uniunii;

k) exercită drepturile de proprietate asupra patrimoniului Uniunii;


22

l) se îngrijeşte de afirmarea concepţiilor generale şi de politici speciale adoptate de Congres, de C.R.U., respectiv de C.P.U. în activitatea Uniunii, a grupurilor parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi – în cazul asumării răspunderii guvernării, ţinând seama şi de protocolul coaliţiei – în politica guvernului;

Art. 76

Componenţa C.P.U.:

1. preşedintele Uniunii;

2. preşedintele executiv;

3. liderul grupului parlamentar din Senat;

4. liderul grupului parlamentar din Camera Deputaţilor;

5. preşedintele C.R.U.;

6. preşedintele C.A.C.;

7. reprezentantul consiliului naţional de coordonare al tineretului care cooperează cu Uniunea;

8. 3 preşedinţi regionali teritoriali;

9. vicepreşedintele executiv pentru organizaţiile teritoriale;

10. vicepreşedintele executiv pentru relaţiile cu guvernarea;

11. vicepreşedintele executiv pentru administraţia locală;

12. preşedintele Consiliului Primarilor şi Consilierilor Uniunii.

Art. 77

(1) Consiliul Permanent al Uniunii adoptă şi emite hotărâri.

(2) Consiliul Permanent al Uniunii nu poate îngrădi activitatea legitimă a organelor de control ale Uniunii.

XVI. COMISIA DE SUPRAVEGHERE A STATUTULUI UNIUNII

Art. 78

(1) Comisia de Supraveghere a Statutului Uniunii (în continuare: C.S.S.U.) este organismul de la nivelul Uniunii care supraveghează caracterul unitar al sistemului de reglementări şi legalitatea tuturor activităţilor Uniunii la toate nivelurile.

(2) C.S.S.U. este compus din 5 membri, toţi jurişti, din care 3 membri sunt propuşi de C.R.U., iar 2 membri de către preşedintele Uniunii, şi care sunt confirmaţi de C.R.U..

(3) Membrii C.S.S.U. sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani.

Art. 79

Atribuţiile C.S.S.U.:

1) ca instanţă de fond:

a) verifică compatibilitatea hotărârilor organelor decizionale ale Uniunii cu Statutul Uniunii;

b) controlează compatibilitatea Programului şi Statutului organizaţiilor teritoriale, ale platformelor şi ale organizaţiilor asociate cu Programul şi Statutul Uniunii;

c) interpretează cu validitate exclusivă Statutul;


23

d) investighează cazurile de încălcare a prevederilor de etică şi disciplină ale membrilor Comisiilor de Etică şi Disciplină;

e) decide în toate celelalte probleme care sunt transferate de prezentul Statut, de C.R.U. sau de preşedintele Uniunii în competenţa C.S.S.

2) ca instanţă de recurs

a) decide în cazul recursurilor înaintate împotriva hotărârilor Comisiilor Teritoriale de Supraveghere a Statutului.

Art. 80

C.S.S.U. este obligat să dezbată în termen de 60 de zile cererile referitoare la interpretarea Statutului şi să comunice poziţia adoptată către petent în termen de 5 zile de la dezbatere.

Art. 81

(1) C.S.S.U. elaborează propriul regulament de funcţionare şi organizare pe care o înaintează spre aprobare Consiliului Reprezentanţilor Uniunii. Prezidiul Executiv are obligaţia de a-l publica în publicaţiile oficiale ale Uniunii în termen de două săptămâni de la aprobare şi de a-l distribui organizaţiilor teritoriale, platformelor, organizaţiilor asociate şi tuturor organelor unionale. C.S.S.U. îşi poate începe activitatea după publicarea regulamentului.

(2) Hotărârile Comisiei sunt luate în prezenţa tuturor membrilor săi. Activitatea sa este condusă de un preşedinte ales dintre membrii Comisiei.

(3) Hotărârile pot fi de reglementare, de interpretare, decizii de principiu sau decizii de ordin disciplinar. Toate hotărârile sunt luate prin votul majorităţii. În cazul egalităţii numărului de voturi, va decide votul preşedintelui.

(4) C.S.S.U. prezintă anual un raport şedinţei C.R.U.

(5) Deciziile referitoare la caracterul statutar şi cele disciplinare ale C.S.S.U. vor fi înaintate, spre aprobare, C.R.U., la proxima şedinţă a acestuia. Cu prima ocazie, deciziile de interpretare şi deciziile de principiu se comunică către C.R.U., spre informare.

Art. 82

Activitatea Comisiei de Supraveghere a Statutului este susţinută de Prezidiul Executiv. Funcţionarea ei este asigurată de un fond rezervat din bugetul anual al Uniunii.

Art 83

(1) Mandatul membrilor C.S.S. încetează înainte de termen în caz de deces sau demisie.

(2) În cazul incapacităţii de funcţionare, C.S.S.U. poate fi revocată, la propunerea C.P.U., prin hotărârea adoptată de C.R.U.

Art.84

Supravegherea caracterului statutar al activităţii organizaţiei teritoriale şi a organizaţiilor locale componente este îndeplinită de către Comisia Teritorială de Supraveghere a Statutului.

1) Ca instanţă de fond:


24

a) controlează compatibilitatea hotărârilor luate de organele decizionale teritoriale cu statutul organizaţiei teritoriale;

b) controlează programul şi statutul organizaţiilor asociate locale, precum şi compatibilitatea acestora cu programul şi statutul organizaţiei teritoriale;

c) interpretează cu validitate exclusivă statutul organizaţiilor teritoriale;

d) cercetează abaterile etice şi disciplinare ale membrilor Comisiei Teritoriale de Etică şi Disciplină;

e) decide în orice altă problemă dată în competenţa ei prin statutul organizaţiei teritoriale de C.R.T. sau, după caz, de forul reunit al C.R.T. şi C.C.T. ori de preşedintele organizaţiei teritoriale;

2) Ca instanţă de recurs:

a) decide în cazul recursurilor înaintate împotriva hotărârilor comisiilor locale de supraveghere a statutului iar în cazul în care nu există comisie locală de supraveghere a statutului şi această hotărâre este de fond.

XVII. COMISIA DE ETICĂ ŞI DISCIPLINĂ A UNIUNII

Art. 85

(1) Atribuţia Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii (în continuare C.E.D.U.) este investigarea problemelor de etică apărute la orice nivel al Uniunii şi înaintarea de propuneri în consecinţă către organele decizionale competente. Se compune din 7 membri, dintre care cel puţin 3 jurişti, aleşi pentru un mandat de 5 ani de C.R.U.

(2) Activitatea Comisiei este condusă de un preşedinte ales dintre membrii ei.

(3) Comisia va prezenta un raport anual şedinţei C.R.U.

Art. 86

(1) Comisiile de Etică şi Disciplină sunt organe chemate să judece cazurile de etică şi disciplină din cadrul Uniunii.

(2) Ele funcţionează după următoarea ierarhie:

a) Comisiile locale (teritoriale, judeţene) de Etică şi Disciplină judecă în cazurile locale (teritoriale, judeţene), funcţionând exclusiv ca instanţe de fond;

b) Consiliul de Fond al C.E.D.U. este compus din trei membri şi este instanţă de fond în cazul abaterilor etice şi disciplinare comise la nivelul Uniunii şi, de asemenea, este instanţă de apel pentru hotărârile pronunţate de comisiile locale. Consiliul de Fond decide dacă o abatere trebuie sau nu dezbătută la nivelul Uniunii;

c) Consiliul de Apel al C.E.D.U. este compus din cinci membri, şi este instanţa de apel pentru hotărârile Consiliului de Fond, de asemenea, are drept de rejudecare în cazul oricărei hotărâri definitive, luate de o instanţă inferioară.

(3) Activitatea Comisiei de Etică şi Disciplină a Uniunii este susţinută de Prezidiul Executiv prin delegarea unui secretar pentru fiecare caz. Funcţionarea C.E.D.U. este asigurată printr-un fond distinct, defalcat din bugetul anual al Uniunii.

Art. 87


25

Comisia de Etică şi Disciplină elaborează şi înaintează spre aprobare către C.R.U. procedura generală de etică şi disciplină, care devine obligatorie pentru comisiile de resort de la toate nivelurile, după publicarea în publicaţiile oficiale ale Uniunii.

Art. 88

(1) Mandatul membrilor C.E.D.U. încetează înainte de termen în caz de deces sau demisie.

(2) În cazul incapacităţii de funcţionare, C.E.D.U. poate fi revocată, la propunerea C.P.U., prin hotărârea adoptată de C.R.U.

XVIII. COMISIA DE CENZORI A UNIUNII

Art 89.

Comisia de Cenzori a Uniunii (în continuare C.E.U.) are ca atribuţie supravegherea permanentă a gestiunii financiare şi materiale a Uniunii. Se compune din 5 membri, experţi financiari sau contabili, aleşi pe cinci ani de către şedinţa C.R.U.

Art. 90

C.E.U. prezintă rapoarte anuale şedinţei C.R.U. cu privire la executarea bugetului Uniunii

Art. 91.

(1) C.E.U. şi Comisiile de Cenzori Teritoriale constituie un sistem unitar, al cărui regulament de organizare şi funcţionare este adoptat de C.R.U.

(2) În cadrul sistemului unitar, Comisia de Cenzori a Uniunii poate ordona Comisiilor Teritoriale iniţierea unei anchete, fiind totodată instanţă de apel pentru contestaţiile formulate împotriva hotărârilor acestor comisii. În acest caz, C.E.U. anchetează direct.

(3) C.E.U. şi Comisiile de Cenzori Teritoriale (locale, judeţene) iniţiază anchete la sesizare sau din oficiu.

(4) Sarcina Comisiilor Teritoriale de Cenzori este controlul permanent al gestionării patrimoniului şi fondurilor financiare de către organizaţiile teritoriale şi organizaţiile locale. Comisia Teritorială de Cenzori prezintă un raport privind execuţia bugetului anual al organizaţiei teritoriale C.R.T., respectiv forului reunit al C.R.T. şi C.C.T..

(5) Organizarea şi procedura C.E.U. şi ale Comisiilor de Cenzori Teritoriale (locale, judeţene) se stabilesc prin hotărâre distinctă a C.R.U.

Art. 92

Activitatea C.E.U. este susţinută de Prezidiul Executiv prin intermediul unui secretar desemnat pentru fiecare caz în parte. Funcţionarea C.E.U. este asigurată printr-un fond distinct, rezervat din bugetul anual al Uniunii.

Art. 93

(1) Mandatul membrilor C.E.U. încetează înainte de termen în caz de deces sau demisie.

(2) În cazul incapacităţii de funcţionare, C.E.U. poate fi revocată, la propunerea C.P.U. prin hotărârea şedinţei C.R.U.


26

XIX. GRUPUL PARLAMENTAR

Art. 94

Grupul Parlamentar al Uniunii este constituit din deputaţii şi senatorii Uniunii.

Art. 95

Funcţionarea grupului parlamentar:

(1) Grupul Parlamentar funcţionează conform unui regulament special, aprobat de C.R.U.

(2) Grupul Parlamentar este îndrituit să ia orice hotărâre necesară în cursul activităţii parlamentare.

(3) Membrii Grupului Parlamentar care fac parte din comisiile de specialitate ale camerelor îşi vor exprima în scris opiniile privind candidaţii pentru funcţiile de ministru sau secretar de stat şi vor înainta aceste opinii Prezidiului Executiv.

(4) Pe parcursul activităţii lor politice, membrii Grupului Parlamentar al Uniunii sunt obligaţi să respecte Programul Uniunii, hotărârile Congresului, ale C.R.U, precum şi ale C.P.U., respectiv hotărârile Grupului Parlamentar reunit şi ale grupurilor parlamentare din cele două Camere.

(5) Membrii Grupului Parlamentar prezintă rapoarte Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali sau Comitetului Teritorial Unicorporal al organizaţiei teritoriale.

(6) Liderii grupurilor parlamentare sunt aleşi anual de către acestea.

Art. 96

(1) Pe baza hotărârii Consiliilor Reprezentanţilor Teritoriali (sau a Comitetelor Teritoriale unicorporale), organizaţiile teritoriale desemnează candidaţii pentru funcţia de deputat sau senator al Uniunii la alegerile Parlamentare, prin alegeri preliminare generale prin vot direct, egal, secret, cu urnă fixă, sau prin alegeri preliminare organizate în adunările delegaţilor.

(2) În acele judeţe extracarpatice unde nu există organizaţie a Uniunii, propunerile pentru listele de candidaţi la Camera Deputaţilor vor fi înaintate de către consiliul naţional de coordonare a organizaţiilor de tineret care cooperează cu U.D.M.R., iar pentru Senat candidaţii sunt propuşi de către C.P.U.

(3) În circumscripţiile electorale din străinătate, candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor fi propuşi de C.P.U.

XX. CONSILIUL NAŢIONAL AL PRIMARILOR ŞI CONSILIERILOR UNIUNII

Art. 97

Consiliul Naţional al Primarilor şi Consilierilor Uniunii. (C.P.C.U.) este organul suprem de reprezentare, coordonare şi consultare a intereselor primarilor, viceprimarilor şi consilierilor autorităţilor publice locale, aleşi pe listele Uniunii. C.P.C.U. se întruneşte de cel puţin de două ori pe an.

Art. 98


27

Atribuţiile sale directe se constituie din problemele de specialitate ale administraţiei publice locale, cele profesionale şi de protecţie a intereselor generale în acest domeniu.

Art. 99

C.P.C.U. îşi desfăşoară activitatea pe baza propriului regulament de organizare şi funcţionare, adoptat de C.R.U.. Preşedintele C.P.C.U. este ales conform regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului. Preşedintele C.P.C.U. este membru al Consiliului Permanent al Uniunii.

XXI. CONSILIUL CONSULTATIV AL PREŞEDINŢILOR TERITORIALI

Art. 100

(1) C.C.P.T. este un organ consultativ format din preşedinţii organizaţiilor teritoriale, care îşi desfăşoară activitatea în procesul de pregătire a deciziilor politice importante, a poziţiilor de principiu ale preşedintelui Uniunii, Prezidiului Executiv, Consiliului Reprezentanţilor Uniunii, respectiv ale Consiliului Permanent al Uniunii. Atribuţiile precise, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului sunt aprobate de C.R.U.

(2) Şedinţele C.C.P.T. sunt convocate de preşedintele Uniunii, iar în cazul imposibilităţii acestuia, de către preşedintele executiv al Uniunii.

(3) Cei trei membri ai C.P.U., preşedinţi de organizaţie teritorială, sunt desemnaţi de organizaţiile judeţene astfel: 1 membru este desemnat de organizaţiile judeţene Covasna, Harghita şi Mureş; 1 membru este desemnat de organizaţiile judeţene Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare, Sălaj; 1 membru este desemnat de organizaţiile judeţene Alba, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Hunedoara, Sibiu, Timiş şi de organizaţiile teritoriale extracarpatice.

(4) Preşedinţii teritoriali delegaţi reprezintă în C.P.U. regiunea reprezentată de ei, şi au obligaţia de a informa organizaţiile judeţene care i-au mandatat.

XXII. CONSILIUL CONSULTATIV AL PLATFORMELOR

Art. 101

(1) C.C.Pl. se compune din liderii platformelor recunoscute de C.R.U., respectiv reprezentanţii delegaţi de aceştia. C.C.Pl. este un organism politic consultativ, menit să sprijine pregătirea deciziilor politice ale Uniunii. Propune spre aprobare C.R.U. propriul regulament de organizare şi funcţionare.

(2) Şedinţele C.C.Pl. sunt convocate de către preşedintele Uniunii, iar în caz de indisponibilitate, de către preşedintele executiv.

XXIII. PARTICIPAREA UNIUNII LA GUVERNARE

Art. 102

Decizia privind participarea în coaliţia guvernamentală aparţine C.R.U.

Art. 103


28

(1) În privinţa candidaţilor pentru funcţia de ministru sau de secretar de stat, decizia aparţine C.P.U. pe baza propunerilor făcute de Prezidiul Executiv. În ambele cazuri organizaţiile teritoriale, partidele şi platformele Uniunii, precum şi organizaţiile asociate au dreptul de a face propuneri.

(2) În cazul funcţiilor judeţene – după consultări prealabile cu organizaţiile profesionale – dreptul desemnării îi aparţine organizaţiei teritoriale, respectiv Consiliului Judeţean de Coordonare.

Art. 104

Demnitarii din structura executivului

(1) Demnitarii care îşi asumă un rol în Guvern vor reprezenta interesele Uniunii.

(2) Activitatea lor este supravegheată de preşedintele Uniunii.

(3) Demnitarii Uniunii din Guvern sunt datori să prezinte rapoarte Consiliului Reprezentanţilor Uniunii, Consiliului Permanent al Uniunii, preşedintelui Uniunii, respectiv preşedintelui executiv.

Art.105

(1) Grupul demnitarilor Uniunii. din Guvern funcţionează şi ca organ consultativ al preşedintelui Uniunii..

(2) Activitatea grupului este coordonată de vicepreşedintele executiv pentru activitatea guvernamentală

(3) În probleme de specialitate şi de apărare a intereselor, demnitarii din Guvern îşi armonizează activitatea cu departamentul de resort al Prezidiului Executiv.

(4) Decizia privind revocarea unui demnitar al Uniunii. din Guvern, la propunerea Prezidiului Executiv sau la iniţiativă proprie, aparţine Consiliului Permanent al Uniunii.

(5) Revocarea poate fi iniţiată şi de o treime din membrii C.R.U. În acest caz, C.R.U. decide cu majoritate de voturi.

(6) Demnitarii Uniunii din structura Guvernului participă la şedinţele C.R.U. cu drept consultativ.

XXIV. DESPRE PATRIMONIUL UNIUNII

Art. 106

Sursele fondurilor financiare ale Uniunii sunt:

a) venituri din cotizaţii;

b) venituri din donaţii şi contribuţii ale simpatizanţilor;

c) contribuţia organizaţiilor teritoriale şi ale platformelor;

d) venituri realizate din activităţi culturale;

e) fonduri de la bugetul statului;

f) alte venituri, conform legilor în vigoare.

Art. 107

Evidenţa, înregistrarea şi cedarea/transmiterea patrimoniului se fac cu acordul Prezidiului Executiv.

XXV. COTIZAŢII


29

Art. 108

(1) Membrii individuali ai Uniunii plătesc cotizaţii, iar organizaţiile teritoriale ţin evidenţa acestora.

(2) Organizaţiile teritoriale vor întocmi anual un centralizator al achitării cotizaţiilor.

(3) Dovada plăţii cotizaţiei se face prin aplicarea ştampilei pe carnetul de membru sau prin eliberarea unei chitanţe.

Art. 109

Membrii Uniunii care au dobândit funcţii prin Uniune vor achita cotizaţii cuantificate prin decizia C.R.U.

Art. 110

(1) Donaţiile reprezintă sume de bani, servicii sau bunuri primite de Uniune de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea normelor legale în vigoare, cu scopul sprijinirii activităţii Uniunii.

(2) Organizaţiile teritoriale şi platformele beneficiază de sprijin material din bugetul Uniunii conform propunerilor Prezidiul Executiv şi pe baza criteriilor aprobate de C.P.U.

(3) Patrimoniul Uniunii este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea Uniunii sau dobândite sub orice formă, pe cale legală.

(4) Fondurile provenite de la bugetul statului, în condiţiile legii, sunt administrate de Prezidiul Executiv

(5) Membrii C.R.U. beneficiază, din bugetul Uniunii, de decontarea cheltuielilor făcute în legătură cu activitatea depusă în cadrul Uniunii. Fac excepţie deputaţii, senatorii, deputaţii Uniunii din Parlamentul European, demnitarii din Executiv (până la subsecretari de stat, inclusiv), preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi primarii şi viceprimarii municipiilor.

(6) Conform posibilităţilor oferite de bugetul Uniunii, Prezidiul Executiv sprijină financiar organizaţiile asociate care nu urmăresc obiective politice.

XXVI. DESPRE OBLIGAŢIILE ŞI CRITERIILE DE INCOMPATIBILITATE A PERSOANELOR CARE ÎNDEPLINESC FUNCŢII ÎN CADRUL UNIUNII

Art. 111

(1) Persoanele care îndeplinesc funcţii au obligaţia să respecte şi să execute hotărârile Congresului, ale C.R.U., respectiv ale C.P.U., şi nu se pot delimita de luările de poziţie ale acestor organisme şi ale preşedintelui Uniunii, bazate pe aceste hotărâri.

(2) Persoanele care participă la alegeri locale, parlamentare sau pentru Parlamentul European ca şi candidaţi ai unei alte organizaţii împotriva Uniunii., nu pot fi înscrise pe listele Uniunii, nu pot fi alese şi nu pot fi numite în funcţii nici în Uniune., nici în funcţii pentru care Uniunea desemnează candidaţi.

(3) C.P.U. poate acorda, după caz şi nominal, dispensă de la prevederile alineatului anterior.

(4) Primarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali, respectiv judeţeni au obligaţia, într-un mod stabilit în regulamentele de organizare şi funcţionare ale organizaţiilor locale, teritoriale sau judeţene, dar cel puţin odată pe an, să prezinte un


30

raport de activitate Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali, respectiv prezidiului organizaţiei locale, de asemenea, demnitarii menţionaţi sunt obligaţi să respecte şi să execute hotărârile organizaţiilor locale sau ale C.R.T. referitoare la activitatea lor.

Art. 112

(1) Incompatibilităţile persoanelor numite în funcţii în cadrul Uniunii sunt următoarele:

a) membrii Comisiilor de Supraveghere a Statutului, de Etică şi Disciplină şi de Cenzori, respectiv membrii organismelor teritoriale ale acestor comisii nu pot avea nici o altă funcţie în organe ale Uniunii;

b) preşedintele executiv nu poate fi membru al Executivului;

c) nu poate îndeplini funcţii în Uniune persoana vizată de punctul 8. al Declaraţiei de la Timişoara. C.R.U. decide asupra problemelor procedurale.

(2) Incompatibilitatea poate fi eliminată în cel mult 30 de zile.

(3) În cazul în care nu se elimină incompatibilitatea în termen de 30 zile, persoana respectivă îşi pierde funcţia generatoare de incompatibilitate.

XXVII. SANCŢIUNI

Art. 113

Faţă de membrul individual care încalcă obligaţiile faţă de Uniune se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) avertisment public;

c) retragerea sprijinului politic;

d) suspendarea, respectiv demiterea din funcţiile deţinute în cadrul organismelor Uniunii;

e) excluderea.

Art. 114

(1) Sancţiunile aplicate membrilor individuali sunt stabilite şi aplicate prin decizia de fond a organizaţiei locale, contestaţia se soluţionează de Consiliului Permanent Judeţean/Teritorial.

(2) Sancţiunile aplicate primarilor, viceprimarilor, consilierilor judeţeni şi locali, directorilor şi directorilor adjuncţi numiţi pe baza acordului coaliţiei la nivel judeţean, precum şi altor persoane numite în funcţii la nivel judeţean, sunt stabilite şi aplicate prin decizia de fond a Consiliului de Coordonare Judeţean, contestaţia se soluţionează de Consiliulul Permanent al Uniunii. Sancţiunile aplicate persoanelor cu funcţii în structura executivului se stabiles şi aplică de către C.P.U.

(3) Împotriva deputaţilor, senatorilor, deputaţilor în Parlamentul European, membrilor C.P.U. sancţiunile se stabilesc şi aplică, pe baza propunerii C.P.U., de către C.R.U.

(4) Împotriva deputaţilor, senatorilor, europarlamentarilor şi demnitarilor din structurile guvernamentale sancţiunile se stabilesc şi aplică pe fond de C.P.U., iar contestaţie se soluţionează de C.R.U.

(5) Contestaţia se poate depune în termen de 15 zile de la comunicarea deciziei de fond.


31

(6) Persoana a cărei calitate de membru a Uniunii a încetat ca urmare a excluderii, poate fi reprimită în organizaţia locală după cel puţin un an, cu susţinerea a cel puţin 2/3 din Consiliul Reprezentanţilor Locali sau din Comitetul unic al organizaţiei locale,

Art. 115

(1) Împotriva organizaţiei teritoriale care încalcă obligaţiile avute faţă de Uniune se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) avertisment public;

c) suspendarea participării în organismele Uniunii;

d) stabilirea de alegeri extraordinare pentru funcţiile de conducere.

(2) Fapta încălcării obligaţiilor este stabilită de către Comisia de Supraveghere a Statutului Uniunii. Asupra sancţiunilor decide C.R.U.

Art. 116

(1) Împotriva platformei (grupului de opinie) care îşi încalcă obligaţiile avute faţă de Uniune se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) avertisment public;

c) suspendarea participării în organismele Uniunii;

d) desfiinţare.

(2) Fapta încălcării obligaţiilor se stabileşte de către Comisia de Supraveghere a Statutului Uniunii. Asupra sancţiunilor decide C.R.U.

Art. 117

(1) Împotriva organizaţiei asociate care îşi încalcă obligaţiile faţă de Uniune se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) avertisment;

b) avertisment public;

c) suspendarea participării în organismele Uniunii;

d) desfiinţarea raportului de asociere.

(2) Încălcarea obligaţiilor se stabileşte de către Comisia de Supraveghere a Statutului Uniunii.

Art. 118

Constituie încălcare a obligaţiilor faţă de Uniune şi fapta unui membru sau a unei persoane cu funcţie, care pe parcursul alegerilor locale sau parlamentare candidează împotriva candidaţilor propuşi de Uniune., sprijină contracandidaţii Uniunii,, îndeamnă la nesusţinerea candidaţilor Uniunii sau în afara perioadei electorale îndeamnă comunitatea maghiară sau o organizaţie politică sau nepolitică, asociată sau neasociată la retragerea sprijinului Uniunii.

XXVIII. DESPRE DESFIINŢAREA UNIUNII

Art. 119


32

Uniunea se desfiinţează dacă şedinţa C.R.U., special convocată în acest scop, decide cu majoritate de 2/3, prin vot nominal, desfiinţarea sau fuziunea cu o altă organizaţie.

Art.120

(1) În cazul încetării sau dizolvării Uniunii, C.R.U. decide cu privire la patrimonul Uniunii.

(2) În cazul în care convocarea acestui organism este imposibilă, soarta patrimoniului Uniunii va fi decisă de către Consiliul Permanent al Uniunii. În cazul în care convocarea C.P.U. este imposibilă, soarta patrimoniului Uniunii va fi decisă de un curatoriu format din reprezentanţii bisericilor maghiare.

(3) Acest curatoriu este obligat să aloce patrimoniul Uniunii desfiinţate pentru susţinerea învăţământului în limba maternă, pentru conservarea tradiţiilor culturale şi pentru asistenţă socială instituţionalizată.

XXIX. DISPOZIŢII TRANZITORII

Art. 121

(1) Organizaţiile teritoriale, platformele şi organizaţiile asociate vor pune de acord, în termen de 6 luni de la data publicării prezentului Statut în Monitorul Uniunii, propriul lor statut cu Statutul Uniunii şi vor înainta documentul către C.S.S.U. în următoarele 30 de zile.

(2) În cazul în care statutul acestor organizaţii nu conţine dispoziţii exprese referitoare la o anumită problemă, atunci hotărâtoare în problema respectivă sunt dispoziţiile Statutului Uniunii.

Art. 122

Noul C.S.S.U. se va întruni în şedinţă de constituire în termen de o lună de la data şedinţei C.R.U. la care a fost confirmat.

ANEXE LA STATUTUL UDMR

Regulament privind alegerea Consiliului Reprezentanţilor Uniunii

Prezenta Anexă constituie parte integrantă a Statutului Uniunii

I. Alegerea celor 74 membri ai C.R.U. prevăzuţi la Art. 48

1. Cei 74 membri ai CRU prevăzuţi la Art. 48 vor fi aleşi într-o şedinţă special convocată pentru acest scop.

2. Poate candida persoana care este membru al organizaţiei teritoriale a Uniunii, sau al unei organizaţii asociate a organizaţiei teritoriale, şi dispune de semnături de susţinere ale unor membri ai Uniunii., în număr egal cu cel puţin 25 de ori numărul mandatelor disponibile la nivel teritorial. Susţinătorii trebuie să fie şi ei membri ai aceleiaşi organizaţii teritoriale şi pot susţine, prin semnătura lor, un singur candidat.


33

3. Până la expirarea termenului de depunere a candidaturilor, candidaţii vor depune la prezidiul teritorial dosarul de candidatură. Acesta trebuie să conţină:

a) autobiografia candidatului;

b) copia legitimaţiei de membru, eliberată de o organizaţie locală din cadrul organizaţiei teritoriale respective;

c) declaraţie scrisă de mână privind faptul că nu a candidat pe listele altui partid sau altei organizaţii la alegerile locale sau parlamentare;

Dosarele de candidatură incomplete, respectiv cele ce contravin condiţiilor exclusive prevăzute la art. 5, nu pot fi acceptate de Comisia Electorală Teritorială (C.E.T.).

4. Autobiografia trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) activitatea politică (înainte şi după 1989);

b) activitatea desfăşurată în cadrul Uniunii;

c) colaborarea cu servicii de informaţii înainte şi după 1989.

5. Nu poate candida persoana care:

a) nu este membru de cel puţin 3 luni al unei organizaţii locale sau de sector a Uniunii, respectiv al unei organizaţii asociate la nivel central sau teritorial;

b) nu are un trecut ireproşabil în relaţia cu serviciile de informaţii;

c) a candidat, în ultimii 4 ani, la alegerile locale sau parlamentare pe lista unui alt partid sau al unei alte organizaţii.

6. C.E.T. are obligaţia de a verifica respectarea criteriilor regulamentare pentru ca o persoană să poată candida, respectiv existenţa condiţiilor care exclud posibilitatea de a candida.

În termen de 48 de ore de la expirarea termenului de depunere a candidaturilor, C.E.T. va face publică lista candidaţilor care au depus dosare complete.

7. Împotriva candidaţilor se pot depune contestaţii la C.E.T. în termen de 3 zile de la publicarea listei. Contestaţii se pot depune numai cu privire la condiţiile exclusive prevăzute la art.5.

8. Data, ordinea de zi şi locul adunării delegaţilor de alegere a membrilor C.R.U. sunt stabilite de către Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali.

Adunarea constă dintr-un număr de delegaţi stabilit de către Consiliul Reprezentanţilor Teritoriali. Numărul delegaţilor nu poate fi mai mic decât dublul faţă de cel al membrilor C.R.T..

Norma de reprezentare este media aritmetică a numărului de voturi acordate listelor Uniunii pentru Camera Deputaţilor şi Senat, la ultimele alegeri generale.

La adunarea delegaţilor au drept de vot numai delegaţii aleşi de organizaţiile locale, cu mandat în scris, şi demnitarii definiţi de C.R.T şi Statutul Uniunii.

9. Adunarea delegaţilor este legal constituită în prezenţa majorităţii calificate a delegaţilor. În cazul în care în decurs de două ore de la ora anunţată pentru începerea lucrărilor nu se adună delegaţi în număr suficient, sau dacă lucrările se


34

întrerup în absenţa cvorumului, în termen de şapte zile se va convoca o adunare extraordinară.

10. Adunarea delegaţilor începe prin validarea mandatelor delegaţilor.

Lucrările adunării delegaţilor sunt conduse de preşedintele C.E.T.

După prezentarea candidaţilor, delegaţii votează în mod secret.

Pe buletinul de vot, în dreptul numelui fiecărui candidat se află câte un cerc.

Votul se efectuează cu pixul, electorul înscriind o cruce în interiorul cercurilor din dreptul candidaţilor preferaţi.

La alegeri este considerat valabil buletinul pe care electorul şi-a dat votul unui număr de candidaţi egal cu numărul de mandate ce revine organizaţiei teritoriale.

După începerea procedurii de votare preşedintele C.E.T. citeşte cu glas tare lista delegaţilor al căror mandat a fost validat, iar secretarul C.E.T. înmânează fiecărui delegat un buletin de vot.

În cazul în care la primul apel nominal, nu votează toţi delegaţii cu mandatul validat, apelul trebuie repetat o singură dată. Delegaţii cu mandat validat care nu votează, nici de această dată, pierd dreptul de vot.

Un al doilea tur de scrutin se va organiza dacă doi sau mai mulţi candidaţi au primit acelaşi număr de voturi.

11. Sunt membri ai C.R.T. preşedintele Uniunii, preşedinţii organizaţiilor judeţene/teritoriale ale Uniunii, senatorii şi deputaţii aleşi pe listele Uniunii, deputaţii din Parlamentul European, precum şi reprezentanţii aleşi de organizaţiile teritoriale conform punctului 12.

În cazul în care preşedintele organizaţiei judeţene/teritoriale este parlamentar, un delegat al acestuia.

Print This Post Print This Post
Previous Topic
Next Topic

Leave a Reply

NonElite

Cristian Diaconescu (UNPR)

Cristian Diaconescu (UNPR)

Cum ar fi o prăjitură diplomat dacă nu ar avea frişcă? Cam fadă, nu? Ei bine, cam acelaşi gust îmi lasă, de câte ori apare, cel mai constipat politician român, ilustrul „diplomat pe grad” (cum se autodefinea) Cristian Diaconescu, [Continuare]

Tudor Ciuhodaru

Tudor Ciuhodaru

Ce poate însemna pentru cineva (T. Ciuhodaru), membru în Legislativul României, ideea de reprezentativitate? Până la ce nivel poate cineva sa sfideze încrederea și răbdarea alegătorilor lui (mai ales când este vorba de un sistem electoral [Continuare]

Daniel Oajdea

Daniel Oajdea

Anul de grație 2011, an pre electoral. Vine 2012, an plin de campanii electorale. Acum, că toată lumea știe, vede, simte și miroase zoaia politică de pe umerii PDL-ului, nu este ceva nou. Însă aproprierea anului electoral dă drumul la [Continuare]

I-News

Băsescu a găsit mamele eroine ale lui Ioan Oltean

Băsescu a găsit mamele eroine ale lui Ioan Oltean

O declarație făcută de Traian Băsescu joi seară în emisiunea de la Digi24 a trecut neobservată, deși importanța este de-a dreptul istorică: președintele a anunțat că în momentul de față, românii sunt mai mulți decât pe vremea lui Ceaușescu. Nu, n-a spus-o direct, dar o operație de aritmetică banală ne conduce implacabil la această concluzie [Continuare]

NoiElite

Andrei Filip (dr.): Cataracta – peste 70% din oamenii sănătoși dezvoltă această afecțiune după vârsta de 65 de ani

Andrei Filip (dr.): Cataracta – peste 70% din oamenii sănătoși dezvoltă această afecțiune după vârsta de 65 de ani
Operația pentru reducerea dioptriilor cu laser, împreună cu tehnica PRK, oferă siguranță și satisfacție celor care doresc să scape de ochelari. Tratamentul laser este "o minune" a medicinei moderne, permițându-ne să facem lucruri [Continuare]

Florin Buicu (USL): “Am susținut SMURD-ul și pe Raed Arafat, am ieșit și în stradă în ianuarie 2012″

Florin Buicu (USL): “Am susținut SMURD-ul și pe Raed Arafat, am ieșit și în stradă în ianuarie 2012″
În primul rând, cine este omul Corneliu Florin Buicu? Sunt medic, cadru didactic universitar și candidez din partea USL pentru funcția de deputat al Colegiului Nr. 2 Tîrgu Mureș, reprezentând cartierele Tudor, Unirii, Cornișa și 22 [Continuare]

Iulian Crăciun (ARD) – ambasadorul românilor cu handicap

Iulian Crăciun (ARD) – ambasadorul românilor cu handicap
Candidatul Alianţei România Dreaptă pentru colegiul 8 Senat, Iulian Crăciun, a declarat cu prilejul lansării candidaţilor ARD pentru sectorul 4 al Capitalei, că va fi în Parlament ”ambasadorul” persoanelor cu handicap din [Continuare]

Diana Tusa (PNL): “Cateodata, si eu ma intreb ce caut in politica”

Diana Tusa (PNL): “Cateodata, si eu ma intreb ce caut in politica”
I: Ce cauta o femeie in politica romaneasca? Diana Tusa: De ce o femeie nu poate reusi in politica? E adevarat, lumea e plina de misogini si in partid si in afara lui, dar, si in politica, la fel ca in celelalte domenii, trebuie sa lupti. Ceea ce am [Continuare]

Adrian Chis (IND.): Viseul are nevoie in acest moment de profesionalism

Adrian Chis (IND.): Viseul are nevoie in acest moment de profesionalism
I: Ce v-a facut sa va hotarati sa candidati pentru fotoliul de primar al orasului Viseu de Sus? Adrian Chis: M-am hotarat sa candidez deoarece a trecut prea mult timp de cand nu s-a mai intamplat nimic bun in orasul nostru si cred ca a sosit [Continuare]

Cornel Briscaru (USL): Nu dau pomeni electorale!

Cornel Briscaru (USL): Nu dau pomeni electorale!
Brișcaru nu se regăsește în voturile din partea celor care așteaptă pomeni electorale * PDL reprezintă cea mai mare amenințare la adresa USL-ului *  Nu are nicio slăbiciune * Are intoleranță la corupție și spagă * Nu se vede migrator [Continuare]